„Ştiinta”, cea mai veche editură din Republica Moldova, se alătură campaniei "Cartea care ne uneşte–din Basarabia, cu drag", lansată de TVR MOLDOVA. Misiunea de onoare a acestei edituri a fost, întotdeauna, promovarea limbii, culturii şi istoriei neamului românesc. Cele 40 de cărţi oferite de “Ştiinţa” vor fi prezentate în două biblioteci importante din Bucureşti.
Cu o activitate prodigioasă, de peste 60 de ani, editura "Ştiinţa" a avut un rol-cheie în Basarabia - să scoată cât mai multe titluri de calitate care să promoveze limba română. Recent, a tipărit şi o lucrare dedicată Marii Unirii.
„Cartea care merită în acest sens să atraga atenţia cititorului este "Basarabia în actul marii uniri de la 1918". O carte album sau noi îi mai spunem o carte-film în care filmul evenimentelor se succede la formarea Sfatului Ţării, încă de la revoluţia din februarie, revoluţia din 1917 şi până Unirea Basarabiei, actul pe care l-au votat membrii sfatului ţării”, spune Mircea Ciobanu, redactorul-şef al editurii.
Tot în premieră au fost publicate şi mărturiile-document despre activitatea primului Parlament al Basarabiei.
„E vorba de sfatul ţării , documente în care publicăm pentru prima dată integral toate procesele verbale ale Sfatului Ţării. Şi această istorie deja se developează fără a fi reinterpretată de cineva, doar din actele acestea care care au condus spre actul unirii. Sau la fel de important, Volumul 2, cu procesele agrare ale comisiei agrare pentru că atunci au fost împroprietăriţi ţăranii”, spune Mircea Ciobanu.
Pe standurile din Bucureşti va ajunge şi o colecţie de amintiri despre cele mai importante personalităţi ale Basarabiei.
„Noi am încercat să surprindem destinele unor oameni de cultură de aici din Basarabia. În cazul de faţă chiar este o colecţie pur basarabeană. Nicolae Costenco-poetul care a preferat să vină aici în 1940 în Basarabia şi după care ruşii l-au trimis la urşii albi, Spiridon Vangheli, Vasile, Vasilache sau Mihail Munteanu”.
Criticul literar şi redactorul-şef al editurii "Ştiinţa" a scos anul acesta de sub tipare cartea "Muzicanţii din Flurtura", în care a adunat mai multe nuvele scurte aparţinând scriitorului Dumitru Crudu.
Mircea Ciobanu spune că românii au o literatură comună care nu trebuie să fie divizată:
„Eu tare aş vrea ca să existe acest spaţiu comun în care noi. Eu în general îmi editez cărţile la Bucureşti şi la Iaşi şi e normal ca bucureştenii sau ieşenii să editeze la noi”.
Standurile de carte ale campaniei TVR MOLDOVA "Cartea care ne uneşte–din Basarabia, cu drag" vor fi prezentate pe întâi decembrie, de Ziua Naţională a României, la Biblioteca Metropolitană "Mihail Sadoveanu" din Bucureşti şi pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, la Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" din capitala României.
„Cartea care merită în acest sens să atraga atenţia cititorului este "Basarabia în actul marii uniri de la 1918". O carte album sau noi îi mai spunem o carte-film în care filmul evenimentelor se succede la formarea Sfatului Ţării, încă de la revoluţia din februarie, revoluţia din 1917 şi până Unirea Basarabiei, actul pe care l-au votat membrii sfatului ţării”, spune Mircea Ciobanu, redactorul-şef al editurii.
Tot în premieră au fost publicate şi mărturiile-document despre activitatea primului Parlament al Basarabiei.
„E vorba de sfatul ţării , documente în care publicăm pentru prima dată integral toate procesele verbale ale Sfatului Ţării. Şi această istorie deja se developează fără a fi reinterpretată de cineva, doar din actele acestea care care au condus spre actul unirii. Sau la fel de important, Volumul 2, cu procesele agrare ale comisiei agrare pentru că atunci au fost împroprietăriţi ţăranii”, spune Mircea Ciobanu.
Pe standurile din Bucureşti va ajunge şi o colecţie de amintiri despre cele mai importante personalităţi ale Basarabiei.
„Noi am încercat să surprindem destinele unor oameni de cultură de aici din Basarabia. În cazul de faţă chiar este o colecţie pur basarabeană. Nicolae Costenco-poetul care a preferat să vină aici în 1940 în Basarabia şi după care ruşii l-au trimis la urşii albi, Spiridon Vangheli, Vasile, Vasilache sau Mihail Munteanu”.
Criticul literar şi redactorul-şef al editurii "Ştiinţa" a scos anul acesta de sub tipare cartea "Muzicanţii din Flurtura", în care a adunat mai multe nuvele scurte aparţinând scriitorului Dumitru Crudu.
Mircea Ciobanu spune că românii au o literatură comună care nu trebuie să fie divizată:
„Eu tare aş vrea ca să existe acest spaţiu comun în care noi. Eu în general îmi editez cărţile la Bucureşti şi la Iaşi şi e normal ca bucureştenii sau ieşenii să editeze la noi”.
Standurile de carte ale campaniei TVR MOLDOVA "Cartea care ne uneşte–din Basarabia, cu drag" vor fi prezentate pe întâi decembrie, de Ziua Naţională a României, la Biblioteca Metropolitană "Mihail Sadoveanu" din Bucureşti şi pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, la Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" din capitala României.
