Printre falsurile legate de recensământ se numără şi cel, potrivit căruia informațiiile despre clădiri și locuințe sunt colectate pentru ca Fiscul să poată impune mai multe impozite sau să identifice persoanele care stau în chirie fără contracte oficiale. O altă munciună e că recensământul se face pentru ca statul să afle, cităm, "câtă carne de tun" are ţara pentru o eventuală mobilizare. Un alt mit este că recensământul le-ar oferi posibilitatea oamenilor să treacă în chestionar şi a doua etnie.

MITURI ȘI FALSURI DESPRE RECENSĂMÂNT
- Fiscul să poată colecta mai multe impozite, să-i identifice pe cei care stau în chirie, fără contracte oficiale;
- Statul ar vrea să afle câtă "carne de tun" are pentru o eventuală mobilizare în contextul războiului din Ucraina;
- Recensământul se face pentru a fura banii publici;
- Guvernarea vrea să-și creeze o bază de date pentru a frauda alegerile prezidențiale din 2024;
- IDNP-ul și numărul de telefon sunt colectate pentru a avea control asupra cetățenilor;
- Posibilitatea de a trece în chestionar a doua etnie se face pentru a crește artificial numărul românilor sau a dilua numărul românilor din R. Moldova.

STAS MADAN expert, Exper-Grup: „Posibilitatea de a indica a doua etnie că asta se face pentru a crește artificial numărul românilor din țară, cealaltă tabără spune că se face pentru a dilua numărul românilor din R. Moldova de fapt realitatea de ce avem această întrebare pentru că respondenții ar trebui să aibă libertatea de a indica mai mult de o apartenență etnică."

Potrivit experților, autorii acestor falsuri ar fi unele grupuri politice, care au scopul de a sabota acest exercițiu important.

STAS MADAN expert, Exper-Grup: „Un alt fals este că prin recensământ se testează docilitatea, câte persoane unt cooperante cu statul, vor accepta eventual să se vaccineze sau să meargă la război, sau spre integarrea în UE. Și un ultim fals, este că întrebăriel despre diferite mdificultă se dau pentru ca UE să știe câți locuitori sănătoși sunt în RM și câți bolnavi va avea de hrănit în caz de aderare. Este iarăși un fals.”

ADRIAN LUPUȘOR director, Expert-Grup: „E vorba de un exercițiu pa cât de simplu, pentru că ne numărăm de fapt, pe atât de important. Pentru că în baza acestor date, cifre, urmează să fie implementate corect politici de dezvoltare. Corect, am în vedere în  baza de date  nu preferințe personale, obscure.”

Administraţia Biroului Naţional de Statistică recunoaşte că recenzorii întâmpină dificultăți în intervievarea cetăţenilor. Unii dintre ei decid să renunțe la colaborare.

AURELIA SPATARU director general adjunct, BNS: „Sunt persoane care renunță după o zi, dou ziel de lucru, încercăm să-i convonbgem să rămână, să meargă împreună cu supervizorul. Chișinăul este cu cea mai mare rată de abandon, dar în prezent toate sectoarele au recenzori atribuiți. Am avut un caz în care am fost nevoiți să spunem la revedere recenzorului pentru că a încălcat procedura de colectare a datelor.”

Recensământul populației și locuințelor este un exercițiu important pentru R. Moldova, susțin reprezentanții delegației UE.

JAN DEMIDOVITS-MEKELAINEN, atașat, Delegația UE în R.Moldova: „Am oferit sprijin în valoare de 2 milioane de euro pentru realizarea acestui recensământ. Acest lucru include, de exemplu, tabletele care aduc acest recensământ la un alt nivel. Contribuie la faptul că datele sunt colectate eficient, există transparență, datele sunt mai ușor de analizat. Noi credem că un recensământ de succes va fi un punct important pentru un viitor mai prosper acasă și în cadrul UE."

În perioada 8-22 aprilie, au fost recenzate 445 de mii de locuințe și aproximativ  640 de mii de persoane. Recensământul se va încheia pe 7 iulie 2024.