Ce tehnologii ştiinţifice sunt necesare pentru monitorizarea campaniei electorale
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Ce tehnologii ştiinţifice sunt necesare pentru monitorizarea campaniei electorale

Republica Moldova trebuie să utilizeze tehnologii ştiinţifice avansate, bazate pe probe, atunci când vine vorba despre monitorizarea campaniei electorale şi întregului proces electoral. Şi aceasta în condiţiile în care în multe state utilizarea acestor tehnologii este la un nivel avansat, fapt ce permite o comprehensiune mai bună a proceselor electorale. De această părere este Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, care efectuează în prezent o cercetare a campaniei electorală a alegerilor din 24 februarie, care se bazează pe corelaţiile statistice şi votul, pe analiza resurselor administrative, finanţe electorale etc.

Sergiu Ostaf a declarat într-o conferinţă de presă la IPN, că în cadrul efectuării cercetării Centrul utilizează metode care nu au mai fost utilizate până în prezent în Republica Moldova. De exemplu, distribuţia procentului de vot pe secţii de vot, analiza probabilităţii valorilor numerice exacte. „Există o recomandare a Comisiei de la Veneţia, care spune că ţările ar trebui să preia aceste metode moderne ştiinţifice pentru a analiza corectitudinea votului”, a declarat Sergiu Ostaf.

O metodă aplicată constă în calculul corelaţiei dintre participarea la alegeri şi vot, folosind regresia, precum şi identificarea anomaliilor care se conturează în raport cu unele secţii. Încă o  metodă utilizată pe larg, nu şi în Republica Moldova, este estimarea influenţei anomaliilor asupra votului, adică cât de multe devieri se produc în votul final.

„Metodele statistice descriu comportamentul grupurilor mari ale oamenilor. Or, eforturile de monitorizare a comportamentului, de exemplu, unei persoane sau câtorva persoane, sunt valoroase, dar nu reuşesc să capteze imaginea de ansamblu asupra procesului electoral. Şi metodele statistice creează imagine per ansamblu, pe anumite regiuni, pe ţară în întregime sau pe o anumită selecţie de secţii cu un anumit caracter vulnerabil, cu anomalii”, a mai spus directorul CReDO. Chiar dacă acestea metode nu sunt absolute, ele creează o valoare adăugată şi oferă o viziune complimentară altor eforturi.

Autorii monitorizării vor analiza şi impactul reformei finanţelor electorale asupra transparenţei, reducerii cheltuielilor nedeclarate. Va fi analizată şi evoluţia structurii donatorilor şi valorii contribuţiei, inclusiv în comparaţie cu alte ţări, printre care Ucraina şi România.

CReDO va prezenta un raport preliminar până la anunţarea rezultatelor alegerilor, iar după va prezenta un raport general, care va conţine concluzii şi recomandări pentru Comisia Electorală Centrală, Consiliul Audiovizualului, Curtea Constituţională şi alte instituţii publice vizate.

RECOMANDĂRI