Costache Negruzzi s-a născut în anul 1808 la Trifeştii Vechi, lângă Iaşi, fiind fiul lui Dinu Negruţ, de origine răzăşească, ajuns boier în rang de paharnic, şi al Sofiei Hermeziu, fiica logofătului dreptăţii Iorgu Hermeziu. Costache Negruzzi şi-a început învăţătura în greacă cu unul dintre cei mai renumiţi dascăli din Iaşi, iar să citească româneşte a învăţat singur dintr-o carte a lui Petru Maior, precum însuşi mărturiseşte într-un articol intitulat ,,Cum am învăţat româneşte”.
 
Ales în 1837 deputat de Iaşi în Obşteasca obişnuită adunare, instituită de Regulamentul Organic, apoi ca funcţionar superior şi ca director al teatrului, Costache Negruzzi se arată pătruns de idei liberale şi doritor de progres. În 1840 este ales primar al oraşului Iaşi. Negruzzi nu ia parte la mişcarea din 1848 şi mult timp rămâne retras din afacerile statului, reintrând mai târziu ca judecător, membru în Divanul domnesc (1857) şi apoi, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, ca director al departamentului finanţelor.
 
Negruzzi debutează cu traducerea poeziei Şalul negru după Aleksandr Puşkin. Apoi întreprinde traducerea baladelor lui Victor Hugo. O altă traducere importantă este a satirelor lui Antioh Cantemir, din ruseşte, făcută împreună cu Alexandru Donici. Negruzzi a scris şi poezii originale. Cea mai însemnată lucrare în versuri e Aprodul Purice.
 
Una dintre cele mai importante opere este „Alexandru Lăpuşneanu” publicată în anul 1840, în primul număr al revistei ieşene Dacia Literară. Acţiunea se desfăşoară în timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanu în Moldova. Este prima nuvelă romantică de inspiraţie istorică din literatura română, iar în opinia lui Alexandru Odobescu este o capodoperă a speciei şi un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. Nuvela este structurată pe patru capitole, fiecare purtând câte un motto cu rol rezumativ şi care constituie replici memorabile ale personajelor: Pentru capitolul I: „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...” - răspunsul dat de Lăpuşneanul boierilor care îi ceruseră să se întoarcă de unde a venit pentru că nu este dorit de populaţie. În capitolul al II-lea: „Ai să dai samă, Doamnă!” - ameninţarea soţiei unui boier ucis de Lăpuşneanu adresată doamnei Ruxanda. Capitolul al III-lea începe cu celebra frază „Capul lui Moţoc vrem” - cererea de răzbunare a mulţimii care consideră că Moţoc e vinovat pentru toate nemulţumirile, iar ultimul, cu expresia „De mă voi scula, pre mulţi am să popesc eu...” - ameninţarea rostită de Lăpuşneanul, care fusese călugărit şi pierduse puterea domnească.

Constatin Negruzzi se stinge din viaţă la 24 august 1868, şi este înmormântat în cimitirul bisericii din Trifeştii Vechi.

În cadrul Campaniei "AI CARTE, AI PARTE", lansată de TVR MOLDOVA pentru telespectatorii Matinalilor, vă invităm să participaţi la un nou concurs pe pagina de Facebook a Matinalilor, de luni până joi. În baza unui material informativ, va fi adresată o întrebare, iar cel care va răspunde primul va accede în etapa finală, care va avea loc în fiecare zi de vineri. Cel mai activ şi ingenios se va alege cu o carte electronică, care va conţine 600 de volume de cărţi în limba română.

Campania "AI CARTE, AI PARTE" se desfăşoară în perioada 26 iunie - 31 august 2018, iar scopul este să promovăm literatura română şi să motivăm generaţiile de toate vârstele să citească.