Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

"AI CARTE, AI PARTE!" Concursul zilei - George Topârceanu, poet al graţiei şi fanteziei

„Mulţumirile mici sunt fericiri adevărate. Numai când eşti însetat, fiecare picătură de apă face mai mult decât un diamant”. Sunt cuvintele şi motto-ul lui George Topârceanu, poet şi prozator, memorialist şi publicist, dar şi membru corespondent al Academiei Române.

S-a născut la Bucureşti, pe 20 martie 1886, tatăl său fiind cojocar, iar mama sa - ţesătoare de covoare. Începe şcoala primară la Bucureşti şi o continuă la Şuici, judeţul Argeş, unde se stabilesc părinţii săi. Revine în capitala României, unde absolveşte ciclul liceal. Are o activitatea profesională marcată de suişuri şi coborâşuri. De la funcţionar la Casa Bisericii, la profesor suplinitor, între pauze de şomaj şi viaţă de boem, toate au fost experimentate de renumitul poet. Concomitent, se înscrie la Facultatea de Drept, pe care o părăseşte pentru cea de Litere, fără a termina însă studiile.
 
Debutează încă de pe băncile liceului, când avea 19 ani. Publică sub pseudonimul „G. Top” în revista umoristică “Belgia Orientului”, dar şi în alte publicaţii, cum ar fi: “Duminica”, “Spiruharetul”, “Revista noastră”, “Revista ilustrată”, “Sămănătorul” şi altele.

Încearcă să-şi continue studiile în filosofie la Iaşi, dar este mobilizat în campania din Bulgaria, apoi participă în Primul Război Mondial, unde este luat prizonier la Turtucaia. Petrece doi ani în captivitate.
 
Memoriile din timpul conflictului armat apar în volumele de proză ”Amintiri din luptele de la Turtucaia”, ”În gheara lor” şi ”Pirin Planina”. Mai târziu publică volumul ”Scrisori fără adresă”. George Topârceanu a început şi un roman, “Minunile Sfântului Sisoe”, rămas neterminat, care a apărut postum. A realizat şi traduceri, cum ar fi ”Visul unei nopţi de vară” de W. Shakespeare.
 
Stabilit la Iaşi, redactează împreună cu Mihail Sadoveanu revista “Însemnări literare”. Volumele sale: “Balade vesele şi triste”, “Migdale amare”, “Scrisori fără adresă”, “Pirin – Planina”, câştigă admiraţia publicului şi a mass-mediei, în special versurile, pentru care obţine, în 1926, Premiul Naţional pentru Poezie.
 
În primăvara anului 1937 se află la Viena, într-un sanatoriu, de unde trimite ziarului “Adevărul literar” un pamflet de solidarizare cu Sadoveanu, care fusese ţinta atacurilor presei de la acea vreme. Articolul apare postum.
 
Poetul a murit pe şapte mai 1937, în casa lui Demostene Botez, la Iaşi.

În cadrul Campaniei "AI CARTE, AI PARTE", lansată de TVR MOLDOVA pentru telespectatorii Matinalilor, vă invităm să participaţi la un nou concurs pe pagina de Facebook a Matinalilor, de luni până joi. În baza unui material informativ, va fi adresată o întrebare, iar cel care va răspunde primul va accede în etapa finală, care va avea loc în fiecare zi de vineri. Cel mai activ şi ingenios se va alege cu o carte electronică, care va conţine 600 de volume de cărţi în limba română.

Campania "AI CARTE, AI PARTE" se desfăşoară în perioada 26 iunie - 31 august 2018, iar scopul este să promovăm literatura română şi să motivăm generaţiile de toate vârstele să citească.

Similare
RECOMANDĂRI