Ai Carte Ai Parte

"AI CARTE, AI PARTE!" Concursul zilei - Constantin Brâncoveanu, protector al artei şi culturii

Domn al Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu s-a născut în data de 15 august 1654, în ţinutul Romanaţi, satul Brâncoveni, provenind după mamă dintr-o familie importantă de boieri, cei ai Cantacuzinilor.

Datorită aptitudinilor sale intelectuale şi a valorilor morale deosebite, înainte de a urca pe tronul Ţării Româneşti, a ocupat diferite funcţii importante: de mare logofăt în Divanul domnitorului Duca Vodă, precum şi al lui Şerban Cantacuzino.
 
Ulterior, Constantin Brâncoveanu a acceptat urcarea pe tron la vârsta de 34 de ani, în anul 1688, imediat după moartea lui Şerban Cantacuzino, care i-a lăsat şi "pecetea" domnească. S-a aflat pe tron timp de 26 de ani şi este unul dintre cei mai importanţi, dar şi longevivi domnitori ai Ţării Româneşti. De altfel, este depăşit doar de către Mircea cel Bătrân după durata domniei. În perioada în care s-a aflat în fruntea Ţării Româneşti, statul a cunoscut o perioadă de înflorire culturală şi de dezvoltare a vieţii spirituale. În 1694, Brâncoveanu a înfiinţat Academia Domnească de la Bucureşti, viitorul colegiu Sfântul Sava cu predare în limba greacă.
 
Domnia lui Constantin Brâncoveanu a marcat în Ţara Românească o perioadă de progres economic şi cultural-artistic, de iniţiative de modernizare a aparatului statal, de reformare a sistemului fiscal. Brâncoveanu a organizat cancelaria statului, astfel încât să fie întreţinute raporturile cu puterile străine.
 
Domnitorul a iniţiat şi o amplă activitate de construcţii religioase şi laice, îmbinând armonios în arhitectură, pictură murală şi sculptura tradiţională autohtonă, stilul neo-bizantin şi ideile novatoare ale renascentismului italian într-un nou stil caracteristic, numit „stilul brâncovenesc”.
 
Constantin Brâncoveanu a rămas în istorie şi în conştiinţa naţională ca un mare ocrotitor al tiparului. Domnia lui debutează printr-un act de cultură şi anume prin apariţia “Bibliei de la Bucureşti”, prima ediţie integrală a “Sfintei Scripturi” în limba română, operă de mari proporţii pentru acel timp (944 pagini format mare, pe două coloane, cu literă măruntă).
 
Activitatea bogată a domnitorului Constantin Brâncoveanu, în îndelungata sa domnie, a fost cercetată şi redată istoriografiei noastre din partea istoricilor şi a specialiştilor de renume, printre care: Nicolae Iorga, Eudoxiu de Hurmuzaki, Dan Berindei, Florin Constantiniu, Nicolae Stoicescu, Virgil Cândea, Radu Greceanu, Andrei Busuioceanu, Paul Cernovodeanu, Anca Vasiliu, Constantin Râmniceanu şi alţii. Constantin Brâncoveanu este considerat ultimul domn ortodox al Ţării Româneşti.
 
2014 a fost declarat Anul Constantin Brâncoveanu, la 300 de ani de la trecerea sa în nefiinţă, drept omagiu pentru personalitatea marelui domnitor şi o rememorare a faptelor care au marcat acea epocă.

În cadrul Campaniei "AI CARTE, AI PARTE", lansată de TVR MOLDOVA pentru telespectatorii Matinalilor, vă invităm să participaţi la un nou concurs pe pagina de Facebook a Matinalilor, de luni până joi. În baza unui material informativ, va fi adresată o întrebare, iar cel care va răspunde primul va accede în etapa finală, care va avea loc în fiecare zi de vineri. Cel mai activ şi ingenios se va alege cu o carte electronică, care va conţine 600 de volume de cărţi în limba română.

Campania "AI CARTE, AI PARTE" se desfăşoară în perioada 26 iunie - 31 august 2018, iar scopul este să promovăm literatura română şi să motivăm generaţiile de toate vârstele să citească.