Începând de astăzi, TVR MOLDOVA lansează campania "Adevărul despre Mitropolia Basarabiei – trei decenii de la reactivare". Acum 30 de ani, pe 19 decembrie 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române binecuvânta, printr-un act sinodal, reactivarea Mitropoliei Basarabiei, interzisă abuziv şi cu încălcarea tuturor canoanelor bisericeşti de către regimul sovietic de ocupaţie. Decizia Sinodului bisericii-mamă venea să reîntregească spiritualitatea românească de pe ambele maluri ale Prutului.
Trecutul Mitropoliei Basarabiei, de-a lungul istoriei, a fost unul zbuciumat. Pentru a-l înţelege mai bine, să facem o inscursiune în trecut.
În anul 1401, după aproape jumătate de secol de la înfiinţarea Ţării Moldovei, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol îl recunoaşte pe Iosif Muşat ca mitropolit canonic al Moldovei. Jurisdicţia canonică a acestuia se extindea asupra întregului teritoriu al vechii Moldove, adică de la crestele Carpaţilor până la Nistru
În Evul Mediu, din punct de vedere administrativ-bisericesc, populaţia din stânga Prutului era cuprinsă în două structuri administrative ale Mitropoliei Moldovei: credincioşii din partea de nord se aflau sub jurisdicţia Arhiepiscopiei Sucevei, iar ţinuturile din partea centrală şi de sud se aflau sub jurisdicţia Episcopia de Huşi, înfiinţată în 1598.
Această situaţie bisericească canonică s-a menţinut până în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, în urma căruia Imperiul ţarist ocupă teritoriul dintre Prut şi Nistru, botezându-l impropriu - Basarabia. Prin încălcarea vechilor canoane bisericeşti, care interzic extinderea ocupaţiei politice şi militare asupra structurilor bisericeşti, în 1813, ţarul Rusiei Alexandru I Romanov, prin decret imperial, deci secular-politic şi nu canonic, înfiinţează pe teritoriul românesc ocupat dintre Prut şi Nistru Arhiepiscopia Chişinăului şi a Hotinului.
ÎPS PETRU, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: „Sfânta scriptură spune aşa, şi canoanele spun aşa: Orice naţie trebuie să ţină de biserica neamului său şi să aibă dintre ei stătătorul cel mai mare”.
VLADIMIR BEŞLEAGĂ, scriitor: „Şi biserica a trecut în subordinea Moscovei. Limba rusă a fost introdusă în învăţământ şi în biserică, cărţile româneşti toate au fost arse”.
Astfel, Mitropolia Moldovei, contrar canoanelor bisericeşti, este lipsită de jurisdicţia canonică asupra teritoriului dintre Prut şi Nistru. Cu excepţia mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, în fruntea noii structuri bisericeşti au fost numiţi doar ierarhi ruşi, străini de limba, tradiţiile şi obiceiurile băştinaşilor.
ÎPS PETRU, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: „Basarabenii români au fost luaţi cu hapca, cu de-a sila. Nu i-au întrebat atunci dacă vor să fie cu biserica rusă sau nu”.
VLADIMIR BEŞLEAGĂ, scriitor: „Până s-a ajuns, în secolul XIX, la un episcop Lebedev, care timp de trei ani de zile a făcut focul la Episcopia lui cu cărţi în limba neamului nostru”.
După mai bine de o sută de ani de ocupaţie ţaristă, pe fundalul revoluţiei democratice din Rusia din februarie 1917, clerul şi mirenii din Basarabia, convocaţi într-un congres extraordinar, în aprilie 1917, cer autonomie bisericească şi alegerea unui ierarh băştinaş, care să cunoască limba română. După unirea Basarabiei cu România şi retragerea ierarhilor ruşi din Basarabia, cărora în semn de respect li s-a propus calitatea de membru ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, dar pe care au refuzat-o,
Biserica Ortodoxă Română recunoaşte clerului şi mirenilor din Basarabia dreptul de a-şi alege ierarhul din sânul lor. În februarie 1920, arhiereul Gurie Grosu, un ierarh local, este ales arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului. În 1925, Arhiepiscopia Chişinăului şi Hotinului a fost ridicată la rangul de mitropolie, iar Gurie Grosu, în 1928, este uns Mitropolit al Basarabiei.
VIOREL COJOCARU, preot, Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: „Şi astăzi nimeni nu poate contesta că nu a existat Mitropolia Basarabiei, că Mitropolia Basarabiei nu are fond”.
Pe 28 iunie 1940, urmare a Pactului Molotov – Ribbentrop, încheiat la 23 august 1939 între Hitler şi Stalin, Basarabia este ocupată de Uniunea Sovietică, eliberată în vara anului 1941, dar reanexată în 1944. Sovieticii interzic activitatea Mitropoliei Basarabiei şi trec biserica din reînfiinţata RSS Moldovenească sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse, ceea ce, iarăşi, reprezintă o decizie anticanonică.
VIOREL COJOCARU, preot, Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: „Basarabia a fost ruptă, a fost furată şi s-a pus această frontieră pe Prut”.
Pe 27 august 1991, Republica Moldova îşi proclamă independenţa faţă de Moscova. Pe 3 aprilie 1992, 52 de deputaţi semnează un memoriu adresat Patriarhului Rusiei, Alexei al II-lea şi Preafericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Memoriul deputaţilor de la Chişinău
"În temeiul unităţii de credinţă a poporului român, în virtutea faptului că Mitropolia Basarabiei a fost smulsă anticanonic şi împotriva voinţei milioanelor de creştini basarabeni, în 1940, din trupul Bisericii – mame, ne adresăm Sanctităţii Voastre şi Prea Fericirii Voastre în vederea iniţierii de urgenţă a unui dialog între cele două Patriarhii, în stare să refacă unitatea bisericească a poporului român".
Pr. Protoiereu PETRU BUBURUZ, Parohul Bisericii "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: „O reparaţie a situaţiei, fiindcă Mitropolia a fost legală, după toate legile ţării şi a fost a poporului care a fost aici, şi care este român”.
VIOREL COJOCARU, preot, Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: „Nu există un act oficial al Patriarhiei Române prin care îşi retrage jurisdicţia asupra Mitropoliei Basarabiei”.
Pe 14 septembrie 1992, Adunarea Eparhială, constituită la Chişinău, reactivează Mitropolia Basarabiei. Locţiitor de mitropolit fiind ALES Episcopul de Bălţi Petru. Pe 19 decembrie 1992, la rugămintea Adunării Eparhiale, Sfântul Sinod al BOR binecuvântează reactivarea Mitropoliei Basarabiei şi revenirea ei sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Române. Cu această ocazie, pe 20 decembrie a fost oficiată şi o slujbă divină.
PREAFERICITUL TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române: „Credincioşii din Basarabia, după grele suferinţe, umilinţe şi necazuri, s-au organizat bisericeşte şi canonic şi au constituit vechea Mitropolie a Basarabiei, ca să aibă legătura spirituală, canonică şi liturgică cu biserica mamă”.
P.S. ANTONIE, Mitropolitul Ardealului: „Biserica Ortodoxă Română, mama spirituală a poporului român, răspunde cu părintească şi frăţească dragoste dorinţei sfinte a fraţilor noştri de peste Prut, mai ales că aceasta nu a recunoscut niciodată desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei”.
ÎPS PETRU, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: „Moscova a primit cu tristeţe evenimentul acesta care s-a întâmplat la Bucureşti”.
Pe 19 mai 1993, într-o scrisoare adresată Patriarhului rus Alexei al II-lea, Preafericitul Părinte Teoctist argumenta istoric şi canonic decizia Sinodului Bisericii Române.
† TEOCTIST, PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
"Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin binecuvântarea acordată reactivării Mitropoliei Basarabiei, nu a făcut altceva decât să restabilească adevărul istoric şi dreptatea canonică ce fuseseră încălcate de atâtea ori prin extinderea necanonică a jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra unei părţi a Mitropoliei Moldovei".
ÎPS PETRU, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: „Sfântul Sinod a luat hotărârea aceasta la dorinţa noastră, a preoţilor semnatari, care eram atunci 02.08 şi, mai ales, la dorinţa credincioşilor”.
Pr. Protoiereu PETRU BUBURUZ, Parohul Bisericii "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: „Acesta a fost un pas foarte mare a Patriarhului Teoctist. Nici Iliescu nu ştia de acest pas”.
Doar că, timp îndelungat, autorităţile de la Chişinău au refuzat să înregistreze Mitropolia Basarabiei. În 1998, Mitropolia Basarabiei se adresează la CEDO, fiind reprezentată de fostul deputat creştin – democrat Vlad Cubreacov.
ÎPS PETRU, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: „Am trecut prin aceste probleme, multe şi grele.”.
Pe 13 decembrie 2001, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului condamnă Republica Moldova, iar pe 30 iulie 2002, autorităţile comuniste de la Chişinău se văd obligate să admită în legalitate Mitropolia Basarabiei.
Pr. Protoiereu PETRU BUBURUZ, Parohul Bisericii "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: „Ne-am întors la biserica de la care am fost rupţi. Noi tot dreptul avem să ne întoarcem la mama acasă”.
VLADIMIR BEŞLEAGĂ, scriitor: „Pentru că asta este un fapt istoric şi biserica este un organism spiritual naţional”.
ÎPS PETRU, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: „Biserica română este pentru noi biserica mamă, biserica neamului nostru şi România este mama noastră din care Bunul Dumnezeu ne-a plămădit pe toţi”.
În anul 1401, după aproape jumătate de secol de la înfiinţarea Ţării Moldovei, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol îl recunoaşte pe Iosif Muşat ca mitropolit canonic al Moldovei. Jurisdicţia canonică a acestuia se extindea asupra întregului teritoriu al vechii Moldove, adică de la crestele Carpaţilor până la Nistru
În Evul Mediu, din punct de vedere administrativ-bisericesc, populaţia din stânga Prutului era cuprinsă în două structuri administrative ale Mitropoliei Moldovei: credincioşii din partea de nord se aflau sub jurisdicţia Arhiepiscopiei Sucevei, iar ţinuturile din partea centrală şi de sud se aflau sub jurisdicţia Episcopia de Huşi, înfiinţată în 1598.
Această situaţie bisericească canonică s-a menţinut până în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, în urma căruia Imperiul ţarist ocupă teritoriul dintre Prut şi Nistru, botezându-l impropriu - Basarabia. Prin încălcarea vechilor canoane bisericeşti, care interzic extinderea ocupaţiei politice şi militare asupra structurilor bisericeşti, în 1813, ţarul Rusiei Alexandru I Romanov, prin decret imperial, deci secular-politic şi nu canonic, înfiinţează pe teritoriul românesc ocupat dintre Prut şi Nistru Arhiepiscopia Chişinăului şi a Hotinului.
ÎPS PETRU, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: „Sfânta scriptură spune aşa, şi canoanele spun aşa: Orice naţie trebuie să ţină de biserica neamului său şi să aibă dintre ei stătătorul cel mai mare”.
VLADIMIR BEŞLEAGĂ, scriitor: „Şi biserica a trecut în subordinea Moscovei. Limba rusă a fost introdusă în învăţământ şi în biserică, cărţile româneşti toate au fost arse”.
Astfel, Mitropolia Moldovei, contrar canoanelor bisericeşti, este lipsită de jurisdicţia canonică asupra teritoriului dintre Prut şi Nistru. Cu excepţia mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, în fruntea noii structuri bisericeşti au fost numiţi doar ierarhi ruşi, străini de limba, tradiţiile şi obiceiurile băştinaşilor.
ÎPS PETRU, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: „Basarabenii români au fost luaţi cu hapca, cu de-a sila. Nu i-au întrebat atunci dacă vor să fie cu biserica rusă sau nu”.
VLADIMIR BEŞLEAGĂ, scriitor: „Până s-a ajuns, în secolul XIX, la un episcop Lebedev, care timp de trei ani de zile a făcut focul la Episcopia lui cu cărţi în limba neamului nostru”.
După mai bine de o sută de ani de ocupaţie ţaristă, pe fundalul revoluţiei democratice din Rusia din februarie 1917, clerul şi mirenii din Basarabia, convocaţi într-un congres extraordinar, în aprilie 1917, cer autonomie bisericească şi alegerea unui ierarh băştinaş, care să cunoască limba română. După unirea Basarabiei cu România şi retragerea ierarhilor ruşi din Basarabia, cărora în semn de respect li s-a propus calitatea de membru ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, dar pe care au refuzat-o,
Biserica Ortodoxă Română recunoaşte clerului şi mirenilor din Basarabia dreptul de a-şi alege ierarhul din sânul lor. În februarie 1920, arhiereul Gurie Grosu, un ierarh local, este ales arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului. În 1925, Arhiepiscopia Chişinăului şi Hotinului a fost ridicată la rangul de mitropolie, iar Gurie Grosu, în 1928, este uns Mitropolit al Basarabiei.
VIOREL COJOCARU, preot, Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: „Şi astăzi nimeni nu poate contesta că nu a existat Mitropolia Basarabiei, că Mitropolia Basarabiei nu are fond”.
Pe 28 iunie 1940, urmare a Pactului Molotov – Ribbentrop, încheiat la 23 august 1939 între Hitler şi Stalin, Basarabia este ocupată de Uniunea Sovietică, eliberată în vara anului 1941, dar reanexată în 1944. Sovieticii interzic activitatea Mitropoliei Basarabiei şi trec biserica din reînfiinţata RSS Moldovenească sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse, ceea ce, iarăşi, reprezintă o decizie anticanonică.
VIOREL COJOCARU, preot, Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: „Basarabia a fost ruptă, a fost furată şi s-a pus această frontieră pe Prut”.
Pe 27 august 1991, Republica Moldova îşi proclamă independenţa faţă de Moscova. Pe 3 aprilie 1992, 52 de deputaţi semnează un memoriu adresat Patriarhului Rusiei, Alexei al II-lea şi Preafericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Memoriul deputaţilor de la Chişinău
"În temeiul unităţii de credinţă a poporului român, în virtutea faptului că Mitropolia Basarabiei a fost smulsă anticanonic şi împotriva voinţei milioanelor de creştini basarabeni, în 1940, din trupul Bisericii – mame, ne adresăm Sanctităţii Voastre şi Prea Fericirii Voastre în vederea iniţierii de urgenţă a unui dialog între cele două Patriarhii, în stare să refacă unitatea bisericească a poporului român".
Pr. Protoiereu PETRU BUBURUZ, Parohul Bisericii "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: „O reparaţie a situaţiei, fiindcă Mitropolia a fost legală, după toate legile ţării şi a fost a poporului care a fost aici, şi care este român”.
VIOREL COJOCARU, preot, Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: „Nu există un act oficial al Patriarhiei Române prin care îşi retrage jurisdicţia asupra Mitropoliei Basarabiei”.
Pe 14 septembrie 1992, Adunarea Eparhială, constituită la Chişinău, reactivează Mitropolia Basarabiei. Locţiitor de mitropolit fiind ALES Episcopul de Bălţi Petru. Pe 19 decembrie 1992, la rugămintea Adunării Eparhiale, Sfântul Sinod al BOR binecuvântează reactivarea Mitropoliei Basarabiei şi revenirea ei sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Române. Cu această ocazie, pe 20 decembrie a fost oficiată şi o slujbă divină.
PREAFERICITUL TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române: „Credincioşii din Basarabia, după grele suferinţe, umilinţe şi necazuri, s-au organizat bisericeşte şi canonic şi au constituit vechea Mitropolie a Basarabiei, ca să aibă legătura spirituală, canonică şi liturgică cu biserica mamă”.
P.S. ANTONIE, Mitropolitul Ardealului: „Biserica Ortodoxă Română, mama spirituală a poporului român, răspunde cu părintească şi frăţească dragoste dorinţei sfinte a fraţilor noştri de peste Prut, mai ales că aceasta nu a recunoscut niciodată desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei”.
ÎPS PETRU, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: „Moscova a primit cu tristeţe evenimentul acesta care s-a întâmplat la Bucureşti”.
Pe 19 mai 1993, într-o scrisoare adresată Patriarhului rus Alexei al II-lea, Preafericitul Părinte Teoctist argumenta istoric şi canonic decizia Sinodului Bisericii Române.
† TEOCTIST, PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
"Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin binecuvântarea acordată reactivării Mitropoliei Basarabiei, nu a făcut altceva decât să restabilească adevărul istoric şi dreptatea canonică ce fuseseră încălcate de atâtea ori prin extinderea necanonică a jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra unei părţi a Mitropoliei Moldovei".
ÎPS PETRU, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: „Sfântul Sinod a luat hotărârea aceasta la dorinţa noastră, a preoţilor semnatari, care eram atunci 02.08 şi, mai ales, la dorinţa credincioşilor”.
Pr. Protoiereu PETRU BUBURUZ, Parohul Bisericii "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: „Acesta a fost un pas foarte mare a Patriarhului Teoctist. Nici Iliescu nu ştia de acest pas”.
Doar că, timp îndelungat, autorităţile de la Chişinău au refuzat să înregistreze Mitropolia Basarabiei. În 1998, Mitropolia Basarabiei se adresează la CEDO, fiind reprezentată de fostul deputat creştin – democrat Vlad Cubreacov.
ÎPS PETRU, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: „Am trecut prin aceste probleme, multe şi grele.”.
Pe 13 decembrie 2001, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului condamnă Republica Moldova, iar pe 30 iulie 2002, autorităţile comuniste de la Chişinău se văd obligate să admită în legalitate Mitropolia Basarabiei.
Pr. Protoiereu PETRU BUBURUZ, Parohul Bisericii "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Chişinău: „Ne-am întors la biserica de la care am fost rupţi. Noi tot dreptul avem să ne întoarcem la mama acasă”.
VLADIMIR BEŞLEAGĂ, scriitor: „Pentru că asta este un fapt istoric şi biserica este un organism spiritual naţional”.
ÎPS PETRU, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor: „Biserica română este pentru noi biserica mamă, biserica neamului nostru şi România este mama noastră din care Bunul Dumnezeu ne-a plămădit pe toţi”.
