Campania "Adevărul despre Mitropolia Basarabiei – trei decenii de la reactivare" continuă la TVR MOLDOVA cu episodul despre drama bisericii româneşti în perioada ocupaţiei sovietice. Pe 28 iunie 1940, urmare a Pactului Molotov – Ribbentrop, încheiat la 23 august 1939 între Hitler şi Stalin, Basarabia este ocupată de Uniunea Sovietică. Moscova interzice activitatea Mitropoliei Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române, şi trece biserica sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse, contrar tuturor canoanelor.
În primele ore ale ocupaţiei sovietice din 28 iunie 1940, mii de români basarabeni au decis să se refugieze în România de teama ocupantului sovietic. Preoţii nu au făcut excepţie.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „Chiar cunosc câteva cazuri din memoriile părintelui Paul Mihail, când se refugia în România. Zicea că foarte mulţi preoţi erau opriţi la frontieră, chiar dacă mai era posibil în jur de 7 – 8 ore să poţi trece, era trecere liberă, totuşi, ostaşii sovietici îi opreau la frontieră, îi deposedau de tot ce aveau preoţii, îi lăsau cu nimic şi îi aruncau peste pod, să plece singuri, fără nimic. Din alt punct de vedere, el a fost martorul când un preot, Burjakovski, din Basarabia, într-o polemică cu ostaşii sovietici, pur şi simplu, l-au împuşcat pe loc. ”
În perioada primei ocupaţii sovietice, din 1940 până în 1941, sute de preoţi au fost omorâţi, alţii au fost deportaţi.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „Episcopul Melchisedec, care revine în funcţia de mitropolit în ultimii ani ai Mitropoliei Basarabiei, a făcut un martiriu, o listă de preoţi care au fost împuşcaţi în această perioadă scurtă. Şi el zice că au fost împuşcaţi peste 250 de preoţi.”
Până în iulie 1941, un preot din localitatea Volintiri, Ştefan Vodă, vânat de sovietici, s-a ascuns în pădurea din preajma satului. Însă, după ce armata română a trecut Prutul şi a început eliberarea Basarabiei, un localnic l-a anunţat că armata sovietică s-ar fi retras deja peste Nistru.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „Cineva îi spune: "Au plecat ruşii. Poţi veni în sat." Şi numai ajunge acasă, în sat, la casa parohială, îi bate la uşă şi îl iau ostaşii sovietici. Îl iau pe el, preoteasa şi copila de 12 ani. Îi duc în marginea satului şi îi împuşcă pe toţi trei. ”
Armata română era la doar câţiva kilometri de localitatea unde s-a produs tragedia.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „ Şi am găsit acte de arhivă, un preot al armatei române, când ajunge, doar la patru ore distanţă de când a fost împuşcat, şi părintele consemnează, ajungând în satul Volintiri, l-am găsit cald la marginea satului pe preotul Mihail, preoteasa, copila mică şi au fost îngropaţi cu onoruri militare la biserică. ”
În august 1944, URSS ocupă pentru a doua oară Basarabia românească.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „Foarte mulţi preoţi au fost deportaţi, foarte mulţi preoţi au fost întemniţaţi, foarte mulţi preoţi au fost împuşcaţi pe loc. ”
Apoi, sovieticii interzic orice publicaţie a Mitropoliei Basarabiei. În 1945, Comitetul Central al Partidului Comunist de la Chişinău ordonă confiscarea tuturor cărţilor bisericeşti.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „ De ce? Pentru că sunt surse de românizare a oamenilor. Toate cărţile din biserică era în grafia latină, în limba română. Credincioşii satelor când au auzit, s-a dus zvonul că aceştia vin şi adună toate cărţile, unii au ascuns cărţile. ”
Multe dintre cărţile sfinte care au nimerit pe mâna ocupantului sovietic au fost arse.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „Lucrul acesta pentru biserica din Basarabia nu este străin pentru că acelaşi lucru se întâmplă şi în perioada ţaristă când, sub Episcopul Pavel Lebedev, se adună toate cărţile şi au fost arse.”
Sovieticii aveau, însă, o mare problemă. Pentru că băştinaşii acestui pământ românesc erau profund credincioşi, le era greu să închidă bisericile. Riscau să provoace o revoltă populară. Aşa că, s-a decis stabilirea unei taxe pentru lăcaşurile de cult. Cine nu plătea la timp, rămânea fără biserică.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „ Taxele erau extraordinar de mari. Dacă preotul era sârguincios şi dădea taxa la timp, a doua zi i se punea aceeaşi taxă, dar pentru o perioadă mai scurtă. Să vedem ce vei face. ”
Bisericile închise au fost transformate în depozite, grajduri sau alte spaţii publice.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „ În 1945 se înregistrează primele trei biserici care au fost transformate în case de cultură. Vă imaginaţi, într-o biserică se dansa în altar, se făceau orgii în altar. Deci era cel mai barbar mod de a pângări un lăcaş de cult. ”
Iar în 1963, sovieticii aruncă în aer clopotniţa din centrul Chişinăului.
IGOR ŞAROV, dr. în istorie, rector USM: „ Îmi aduc aminte de un document, organizaţia de partid de la Universitatea Agricolă ar fi scris un demers în baza căruia ea nu s-ar fi încadrat organic în conceptul arhitectural al Chişinăului. Cauzele, clar, erau altele: statul aparte de biserică şi lupta împotriva a tot ce înseamnă religie în RM.”
Într-o perioadă relativ scurtă, numărul preoţilor şi al bisericilor a scăzut dramatic.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „ În 1944, erau în jur de 958 de biserici, 30 de mănăstiri funcţionale şi 1059 de preoţi care slujeau în cadrul mitropoliei. Ce s-a întâmplat cu soarta Mitropoliei Basarabiei, de fapt, este în sincron cu soarta întregii Basarabii sau a întregii culturi în Basarabia. În 1946, de la 958 ajunge la 556 de preoţi, ca în 1963 să avem 333 de preoţi. ”
Din cauza opresiunii sovietice, Mitropolia Basarabiei nu şi-a mai putut continua activitatea. Moscova şi-a făcut o biserică proprie aici, pe care au trecut-o în subordinea Patriarhiei Ruse. În 1991, după zeci de ani de rezistenţă, Basarabia se rupe de Imperiul Sovietic, iar clerul şi enoriaşii din Basarabia decid reactivarea Mitropoliei Basarabiei.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „Patriarhia Română, în frunte cu Patriarhul Teoctist şi cu cei doi mitropoliţi basarabeni, Antonie Plămădeală şi Nestor Vornicescu, a contribuit enorm la adevărului istoric şi astăzi nimeni nu poate contesta că nu a existat Mitropolia Basarabiei, că Mitropolia Basarabiei nu are fond.”
Reactivarea Mitropoliei Basarabiei a fost binecuvântată printr-un act sinodal al Bisericii Ortodoxe Române pe 19 decembrie 1992.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „Chiar cunosc câteva cazuri din memoriile părintelui Paul Mihail, când se refugia în România. Zicea că foarte mulţi preoţi erau opriţi la frontieră, chiar dacă mai era posibil în jur de 7 – 8 ore să poţi trece, era trecere liberă, totuşi, ostaşii sovietici îi opreau la frontieră, îi deposedau de tot ce aveau preoţii, îi lăsau cu nimic şi îi aruncau peste pod, să plece singuri, fără nimic. Din alt punct de vedere, el a fost martorul când un preot, Burjakovski, din Basarabia, într-o polemică cu ostaşii sovietici, pur şi simplu, l-au împuşcat pe loc. ”
În perioada primei ocupaţii sovietice, din 1940 până în 1941, sute de preoţi au fost omorâţi, alţii au fost deportaţi.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „Episcopul Melchisedec, care revine în funcţia de mitropolit în ultimii ani ai Mitropoliei Basarabiei, a făcut un martiriu, o listă de preoţi care au fost împuşcaţi în această perioadă scurtă. Şi el zice că au fost împuşcaţi peste 250 de preoţi.”
Până în iulie 1941, un preot din localitatea Volintiri, Ştefan Vodă, vânat de sovietici, s-a ascuns în pădurea din preajma satului. Însă, după ce armata română a trecut Prutul şi a început eliberarea Basarabiei, un localnic l-a anunţat că armata sovietică s-ar fi retras deja peste Nistru.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „Cineva îi spune: "Au plecat ruşii. Poţi veni în sat." Şi numai ajunge acasă, în sat, la casa parohială, îi bate la uşă şi îl iau ostaşii sovietici. Îl iau pe el, preoteasa şi copila de 12 ani. Îi duc în marginea satului şi îi împuşcă pe toţi trei. ”
Armata română era la doar câţiva kilometri de localitatea unde s-a produs tragedia.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „ Şi am găsit acte de arhivă, un preot al armatei române, când ajunge, doar la patru ore distanţă de când a fost împuşcat, şi părintele consemnează, ajungând în satul Volintiri, l-am găsit cald la marginea satului pe preotul Mihail, preoteasa, copila mică şi au fost îngropaţi cu onoruri militare la biserică. ”
În august 1944, URSS ocupă pentru a doua oară Basarabia românească.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „Foarte mulţi preoţi au fost deportaţi, foarte mulţi preoţi au fost întemniţaţi, foarte mulţi preoţi au fost împuşcaţi pe loc. ”
Apoi, sovieticii interzic orice publicaţie a Mitropoliei Basarabiei. În 1945, Comitetul Central al Partidului Comunist de la Chişinău ordonă confiscarea tuturor cărţilor bisericeşti.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „ De ce? Pentru că sunt surse de românizare a oamenilor. Toate cărţile din biserică era în grafia latină, în limba română. Credincioşii satelor când au auzit, s-a dus zvonul că aceştia vin şi adună toate cărţile, unii au ascuns cărţile. ”
Multe dintre cărţile sfinte care au nimerit pe mâna ocupantului sovietic au fost arse.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „Lucrul acesta pentru biserica din Basarabia nu este străin pentru că acelaşi lucru se întâmplă şi în perioada ţaristă când, sub Episcopul Pavel Lebedev, se adună toate cărţile şi au fost arse.”
Sovieticii aveau, însă, o mare problemă. Pentru că băştinaşii acestui pământ românesc erau profund credincioşi, le era greu să închidă bisericile. Riscau să provoace o revoltă populară. Aşa că, s-a decis stabilirea unei taxe pentru lăcaşurile de cult. Cine nu plătea la timp, rămânea fără biserică.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „ Taxele erau extraordinar de mari. Dacă preotul era sârguincios şi dădea taxa la timp, a doua zi i se punea aceeaşi taxă, dar pentru o perioadă mai scurtă. Să vedem ce vei face. ”
Bisericile închise au fost transformate în depozite, grajduri sau alte spaţii publice.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „ În 1945 se înregistrează primele trei biserici care au fost transformate în case de cultură. Vă imaginaţi, într-o biserică se dansa în altar, se făceau orgii în altar. Deci era cel mai barbar mod de a pângări un lăcaş de cult. ”
Iar în 1963, sovieticii aruncă în aer clopotniţa din centrul Chişinăului.
IGOR ŞAROV, dr. în istorie, rector USM: „ Îmi aduc aminte de un document, organizaţia de partid de la Universitatea Agricolă ar fi scris un demers în baza căruia ea nu s-ar fi încadrat organic în conceptul arhitectural al Chişinăului. Cauzele, clar, erau altele: statul aparte de biserică şi lupta împotriva a tot ce înseamnă religie în RM.”
Într-o perioadă relativ scurtă, numărul preoţilor şi al bisericilor a scăzut dramatic.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „ În 1944, erau în jur de 958 de biserici, 30 de mănăstiri funcţionale şi 1059 de preoţi care slujeau în cadrul mitropoliei. Ce s-a întâmplat cu soarta Mitropoliei Basarabiei, de fapt, este în sincron cu soarta întregii Basarabii sau a întregii culturi în Basarabia. În 1946, de la 958 ajunge la 556 de preoţi, ca în 1963 să avem 333 de preoţi. ”
Din cauza opresiunii sovietice, Mitropolia Basarabiei nu şi-a mai putut continua activitatea. Moscova şi-a făcut o biserică proprie aici, pe care au trecut-o în subordinea Patriarhiei Ruse. În 1991, după zeci de ani de rezistenţă, Basarabia se rupe de Imperiul Sovietic, iar clerul şi enoriaşii din Basarabia decid reactivarea Mitropoliei Basarabiei.
VIOREL COJOCARU, preot, biserica Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" din Chişinău: „Patriarhia Română, în frunte cu Patriarhul Teoctist şi cu cei doi mitropoliţi basarabeni, Antonie Plămădeală şi Nestor Vornicescu, a contribuit enorm la adevărului istoric şi astăzi nimeni nu poate contesta că nu a existat Mitropolia Basarabiei, că Mitropolia Basarabiei nu are fond.”
Reactivarea Mitropoliei Basarabiei a fost binecuvântată printr-un act sinodal al Bisericii Ortodoxe Române pe 19 decembrie 1992.
