În acest an, de Ziua Mondială a Sănătăţii, marcată pe 7 aprilie, OMS îndeamnă liderii ţărilor să plaseze principiile de echitate şi incluziune în centrul măsurilor de recuperare post-COVID-19, pentru a crea o lume mai echitabilă şi mai sănătoasă.
„De ce unii oameni au simţit mai acut efectele COVID-19?”, se întreabă dr. Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa. „Răspunsul este unul simplu: aceştia s-au pomenit într-o situaţie nefavorabilă în ceea ce priveşte locul de muncă, locul de trai, comunitatea, accesul la asistenţă socială şi medicală. E momentul să restabilim dreptatea: reconstruind societatea după pandemie, tindem nu doar să supravieţuim, ci şi să prosperăm”.
Ce pot face guvernele pentru o lume mai echitabilă şi mai sănătoasă?
E nevoie de acţiuni urgente la nivelul sistemului de sănătate şi a statului în general în ceea ce priveşte eliminarea barierelor pentru asigurarea unei vieţi mai echitabile şi mai sănătoase pentru toţi. 80% dintre europeni consideră că reducerea inechităţilor trebuie să fie prioritară pe agenda guvernului lor. Atunci când guvernele implementează politici adecvate, lacunele din sistemele de sănătate pot fi reduse în doar 4 ani.
Instrumentul de politici al OMS cu privire la echitatea în domeniul sănătăţii a arătat că următoarele politici au cel mai mare potenţial pentru a reduce lacunele, având un impact pozitiv asupra sănătăţii şi bunăstării oamenilor, mai ales dacă sunt implementate în complex:
- Reducerea poverii plăţilor din buzunar în sănătate, asigurarea accesului şi accesibilităţii financiare la asistenţa medicală pentru toţi.
- Consolidarea protecţiei sociale cu scopul reducerii inechităţii în ceea ce priveşte veniturile şi garantarea unui venit de bază.
- Creşterea investiţiilor în locuinţe de calitate şi la preţuri accesibile şi asigurarea securităţii şi prosperării comunităţilor locale.
- Suport activ persoanelor în obţinerea unei munci decente în condiţii sănătoase şi reducerea şomajului.
- Consolidarea sistemelor educaţionale, a cunoştinţelor şi abilităţilor pe tot parcursul vieţii – nivelul de cunoştinţe în sănătate (alfabetizarea) creşte capacitatea oamenilor de a-şi controla viaţa.
- Creşterea nivelului de participare civică, reducerea criminalităţii şi construirea legăturilor sociale.
„Inechităţile în sănătate au existat şi până la apariţia COVID-19, însă pandemia a scos şi mai tare în evidenţă aceste probleme”, a declarat Dr Igor Pokanevych, reprezentantul OMS în Republica Moldova. „Inechităţile în sănătate pot fi şi prevenite - guvernele şi comunităţile trebuie să conlucreze pentru a asigura tuturor oamenilor condiţii de viaţă şi de muncă pentru a fi sănătoşi şi prosperi.”
Date privind inechităţile în sănătate la nivel regional
- Sărăcie. Cei mai expuşi riscului de infectare cu COVID-19 sunt persoanele expuse riscului de sărăcie sau excluziunii sociale care trăiesc în zone defavorizate. De exemplu, în Spania, ratele de infectare în zonele cele mai defavorizate sunt de până la 7 ori mai mari decât în cele mai puţin defavorizate. În Suedia, 30% dintre locuitorii dintr-o zonă cu venituri mici au fost testaţi pozitiv la COVID-19, comparativ cu doar 4,1% în zonele cu venituri mari.
- Inegalităţile de gen. La nivel global, femeile reprezintă 70% din forţa de muncă din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale, iar probabilitatea ca acestea să fie lucrătorii medicali din prima linie este mai mare. Datele recente din Germania, Italia şi Spania arată că cazurile confirmate de COVID-19 în rândul acestora sunt de 2-3 ori mai mari decât cele observate în rândul colegilor bărbaţi.
- Persoanele din instituţiile de îngrijiri pe termen lung. Beneficiarii din aziluri şi instituţiile de îngrijiri pe termen lung prezintă un risc sporit de a se îmbolnăvi de COVID-19, mai ales riscul de deces. Între 42-57% din decesele provocate de COVID-19 au avut loc în instituţii de îngrijire a persoanelor în etate din Italia, Spania, Franţa, Irlanda şi Belgia.
