ACTUALITATE

3 mai - Ziua Mondială a Libertăţii Presei

post-img

În fiecare an, la data de 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din anul 1991.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanţei şi obligaţiei respectării libertăţii de exprimare, aşa cum sunt ele stabilite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”.

Cu ocazia acestei zile, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională la apărarea şi promovarea libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol. Distincţia a fost acordată pentru prima oară în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale marii comercianţi de droguri din Columbia.
 

Zilele Libertăţii Presei, lansate de Centrul pentru Jurnalism Independent, se vor desfăşura anul acesta, la Chişinău, din 3 mai, sub genericul: „Opriţi Războiul!”, subliniind rolul crucial al jurnalismului obiectiv, bazat pe fapte, transmite IPN.

Pe 3 mai, începând cu ora 11.00, CJI va organiza un flash-mob în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse pentru a aduce un omagiu jurnaliştilor care au fost ucişi în timp ce-şi exercitau misiunea de a informa publicul. Evenimentul vine să promoveze mesajul de pace: #OpriţiRăzboiul! #ОстановитеBойну! #StopWar!, dar şi să sublinieze faptul că uciderea jurnaliştilor nu va ascunde ororile războiului.

În aceeaşi zi, CJI va lansa o campanie de informare în cadrul căreia mai mulţi jurnalişti din Ucraina vor vorbi despre cum s-a schimbat jurnalismul în ţara vecină din 24 februarie, ziua în care Federaţia Rusă a invadat Ucraina.

Tot pe 3 mai, tradiţional, va fi lansat Memoriul privind libertatea presei în perioada 3 mai 2021 – 3 mai 2022, care evidenţiază principalele probleme şi provocări cu care s-a confruntat presa din Republica Moldova în ultimul an.

La 4 mai CJI va anunţa câştigătorii celei de-a doua ediţii a concursului Tulip Press Awards la cele două secţiuni: Fotografie şi Presa online/Presa scrisă. Fotojurnaliştii şi jurnaliştii au expediat la concurs mai multe materiale fotografice şi scrise în care au abordat diverse subiecte legate de respectarea drepturilor omului în Republica Moldova pentru a sensibiliza publicul cu privire la această tematică.

Ziua Mondială a Libertăţii Presei prilejuieşte ocazia de a informa cetăţenii asupra cazurilor de încălcare a libertăţii presei – un moment de reamintire a faptului că în zeci de ţări ale lumii publicaţiile sunt cenzurate, persecutate, suspendate sau închise, iar jurnaliştii, editorii şi publiciştii sunt hărţuiţi, atacaţi, arestaţi şi chiar ucişi. Această zi este un prilej pentru a încuraja şi dezvolta iniţiative în favoarea libertăţii de expresie şi de a consolida statutul libertăţii de expresie în întreaga lume, este o oportunitate pentru a reaminti guvernelor din întreaga lume nevoia de a-şi respecta angajamentele privind libertatea presei şi o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media asupra implicaţiilor libertăţii de expresie şi a eticii profesionale.

Pe locurile de frunte în topul libertăţii presei sunt Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca. Ultima poziţie este ocupată de Coreea de Nord şi Eritrea. R. Moldova se află pe locul 89 la capitolul libertatea presei, potrivit clasamentului Reporteri fără Frontiere, iar România pe locul 48.