Revolta s-a aprins în momentul în care s-a decis închiderea şcolilor speciale de la Cahul şi Hârbovăţ. Părinţii nu sunt împotriva studiilor în şcoli generale, dar cer mai întâi să fie create condiţii necesare. Ei afirmă că au fost obligaţi de directorii instituţiilor de învăţământ să-şi retragă copii de la şcoală pe motiv că se închide.

"Avem două fetiţe surdo-mute. Una clasa a nouă treminat şi alta clasa a 6-a. Şcoala de la Hârboveţ s-a închis şi ne-a dat copilul în sat, dar din păcate în sat pedagogi nu avem. O să stea copilul meu în umbră, specialişti nu sunt. Ei şi aşa sunt pedepsiţi nu le mai luaţi dreptul la carte. Avem fetiţă, ea nu aude. Se închide şcoala până în clasa a noua, ei pe urmă vin acasă şi numai la calculator pot să comunice. Mai mult nimic. Pe ei nimeni nu vrea să-i angajeze la lucru şi ei i-au rămas încă doi ani şi noi dorim că ei să termine şcoala la Cahul", au spus oamenii. 

Familia Sicrieu, din satul Ivanovca, Hânceşti, are 8 copii, dintre care trei au probleme de auz.  Fiica cea mai mare a absolvit şcoala specială, băiatul de 13 a ani este în clasa a şaptea, iar cel mic, deşi are 11 ani, nu merge la şcoală. Şi asta pentru că, din 2013, Ministerul Educaţiei nu mai dă fişă de trimitere la şcoli speciale pentru asemenea copii.  

IGOR SICRIERU, tatăl copiilor: "Situaţia e foarte grea. Băiatul a învăţat la Cahul la şcoală, acum şcoala s-a închis şi el nu are unde se duce, dar pe acesta nu l-au luat la şcoala din Cahul şi l-am dat la noi în sat, dat acolo nu sunt specialişti ca să-l înveţe ca să poată el vorbi prin gesturi. Nu putem discuta cu el, e foarte greu". 

De cealată parte, secretarul de stat al Ministerului Educaţiei, Natalia Grîu, a declarat că şcolile nu au fost închise, iar părinţii şi-ar fi retras de bună voie actele. Natalia Grîu a mai declarat că, pentru cei 24 de copii din şcolile speciale de la Hârbovăţ şi Cahul va fi asigurată asistenţă individualizată. Fiecare elev va avea cadru didactic de sprijin şi va studia conform unui plan individualizat.

NATALIA GRÎU, secretat de stat al Ministerului Educaţiei: "Noi am fost informaţi ca în aceste instiuţii nu mai sunt copii şi că părinţii şi-au retras actele copiiilor, erau 24 de copii în ambele instituţii. Pe parcusul anului am fost informaţi că nu este niciun copil în şcoală. – Cine va informat? – Directorii instituţiilor de învăţământ. Şi atunci noi nu am închis instituţia, nu am lichidat-o dar am modifica statele de personal. Noi urmare a faptului că am fost informaţi că ei nu mai au copii, am identificat unde aceşti copii sau dus şi vrem să capacităm instituţiile să formăm specialiştii din şcoală ca să poată lucra". 

Reprezentatul ministerului nu a spus şi de unde vor fi luaţi specialiştii, în condiţiile în care, în Republica Moldova, sunt doar 17 interpreţi de limbaj mimico-gestual.

SVETLANA GUDUMAC, interpret mimico-gestual: "Eu sunt din domeniul pedagogiei. Şi cunosc foarte bine că nu se va primi să înveţe în şcoala de zi. Pentru că la noi nu sunt specialişti, vă imaginaţi în toată republica o să fie împărţi în şcoli. Nu are cum să fie acest lucru".

ELENA STĂJILĂ, director de program,  Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi: "Noi solicităm menţinerea acestor şcoli atât timp cât în cadrul instituţiilor de învăţământ general nu sunt asigurate condiţiile pentru studii pentru copii cu dizabilităţi de auz".

Subiectul urmează să fie discutat luni în cadrul unei şedinţe la Ministerul Educaţiei, la care vor participă şi părinţii copiilor cu probleme de auz. Vor fi convocaţi şi directorii celor două şcoli speciale din Cahul şi Hîrbovăţ.