Zi de comemorare a eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. La Mausoleul Eroilor Focşani, un ceremonial militar în cadrul căruia vor fi depuse coroane de flori. Iar spre seară va fi o paradă a fanfarelor, dar şi salve de tun şi survol aerian.

Luni, 6 august 2018, de la ora 10.00, a avut loc un ceremonial militar şi religios la Mausoleul Eroilor din municipiul Focşani.

Tot luni, de la ora 16.00, în municipiul Focşani, şase fanfare vor pleca într-o "Paradă a Fanfarelor" pe traseul Teatrul Municipal "Maior Gh. Pastia" - Ceasul Rău - Piaţa Unirii. Membrii Fanfarei "Trandafirul" (Călăfindeşti, judeţul Suceava), Fanfara "Valahia" (Giurgiu), Fanfara "Zece Prăjini" (judeţul Iaşi), Fanfara "Ivan Ivanovici" (Brăila), Fanfara "Anatol Cazac" (Chişinău), Fanfara din Coştei (Voivodina, Serbia) vor susţine recitaluri în Piaţa Unirii până la ora 20.00 când cei prezenţi în piaţă vor putea urmări o transmisiune live a evenimentelor de comemorare de la Mausoleul Eroilor Mărăşeşti.

Pe 6 august 2018, de la 22.00, va avea loc în Piaţa Unirii din municipiul Focşani spectacolul extraordinar „Dansul Zmeilor", urmat de un spectacol de excepţie de muzică şi flăcări susţinut de "Cobzality&Crispus". Spectacolul va fi prezentat de Octavian Ursulescu.

Evenimentele derulate în cadrul evenimentului "Vrancea Eroică" vor culmina cu momentele de comemorare a eroilor din data de 6 august 2018 de la Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti, cu începere de la ora 19.00. Cu acest prilej, cei prezenţi vor putea asista la: salve de tun; survol aerian; ceremonial militar şi religios; moment de reculegere cu intonarea "Semnalului Liniştea". După ceremonialul militar şi religios, evenimentele de la Mausoleul Eroilor Mărăşeşti vor continua cu spectacolul simfonic extraordinar "Pe aici nu se trece!", susţinut de artiştii Gheorghe Zamfir, Laura Bretan, Leontina Văduva, acompaniaţi de Orchestra Metropolitană Bucureşti „Muntenia" dirijată de maestrul Daniel Jinga şi Corul "Accoustic".

România intrase în război pe 27 august 1916. Lupta de partea Antantei, alături de Franţa, Imperiul Britanic şi Imperiul Rus, împotriva Puterilor Centrale, reprezentate de Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman şi Bulgaria, cu o armata de 500 de mii de militari organizată în 23 de divizii. Erau puţini ofiţeri profesionişti, dotarea insuficientă şi soldaţii slab pregătiţi.

La doar o luna de la începutul războiului trupele române au fost înfrînte pe frontul din Dobrogea, la Turtucaia, şi după încă o luna urma şi eşecul încercării de spargere a frontului germano-bulgar, cu uriaşe consecinţe pentru tot restul campaniei.

Şi pe frontul din Transilvania armata română a fost împiedicată să înainteze, fiind nevoită să de retragă în interiorul graniţelor naţionale.

Până la sfîrşitul anului 1916 Bucureştiul a fost ocupat şi curând mare parte a teritoriului României s-a aflat sub ocupaţia trupelor germane conduse generalii Falkenhayn şi Mackensen. Armata română pierduse 300 de mii de soldaţi - morţi, răniţi, dispăruţi sau prizonieri.

Luptele au continuat în 1917. Guvernul alături de o parte a populaţiei s-au retras în Moldova care rămăsese neocupată, de asemenea şi armata care o proteja împotriva atacurilor germane.

Armata germană, comandată de generalul Mackensen, încerca să străpungă frontul româno-rus printr-o puternică ofensivă şi să ocupe pămîntul dintre Siret şi Prut.

Conform înţelegerii dintre germani şi austro-ungari, dacă armatele române erau învinse, întreg teritoriul românesc urma să fie anexat de Austro-Ungaria, ducând la dizolvarea României că stat.

Dar, bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, desfăşurate sub coordonarea echipei Marelui Cartier General român condus de generalul Constantin Prezan,  secondat de comandantul Armatei I Române, generalul Constantin Christescu, i-au uimit până şi pe nemţi cu modul în care a fost conceput planul de luptă.

Iulie şi august 1917, luni de foc la Mărăşti, Mărăşesti şi Oituz

În 22 iulie 1917, de pe înălţimile ce dominau Mărăştiul, a început atacul armatei române asuprta trupelor germane cu scopul de a încercui şi distruge Armata a 9-a printr-o ofensivă în zona bazinului Soveja şi încă un atac în direcţia Siretului inferior la Nămoloasa, operaţiune la care însă s-a renunţat.(w380) Regimentul

Opt ore de bombardamente au creat 12 breşe în rândurile de sârmă ghimpată. Sub adăpostul întunericului şi mascaţi de relief, în dimineaţă zilei de 24 iulie infanteria română a început asaltul cu lupte la baionetă respingînd forţele germane.
 

Până la 1 august frontul a fost spart pe o lungime de 35 de kilometri, avansindu-se circa 28 de kilometri, s-au eliberat 30 de localităţi şi un teritoriu de aproximativ 500 de km pătraţi. A fost cea mai de succes operaţiune militară aliată din 1917, victoria de la Mărăşti contribuind enorm la ridicarea moralului soldaţilor, dar, în cele 10 zile de lupte crîncene au pierit 1469 de soldaţi şi au fost răniţi încă 3052 de ostaşi ai Armatei a II-a Române, iar inamicul a suferit pierderi încă şi mai grele. În urmă înfrângerii suferite la Mărăşti, generalul german Mackensen a decis un atac pe direcţia Mărăşeşti-Adjud, dat de Armata a 9-a Germană, în timp ce Armata 1 Austro-Ungară urma să atace înspre Oituz.

Operaţiunea complexă, de apărare şi menţinere a liniei frontului punctată de 61 de riposte ofensive din partea românilor, era desfăşurată în condiţiile în care armata rusă, în plină disoluţie revoluţionară, îşi părăsea poziţiile.

Germanii şi austro-ungarii plasaseră lângă Mărăşeşti 12 divizii cu peste 1100 tunuri şi în 6 august a început atacul prin focuri de artilerie germană asupra luncii Siretului, apărată de ruşii care începuseră să se retragă din faţă trupelor inamice. Pe poziţiile lor au intervenit însă soldaţii români din Divizia 5 şi 9 Infanterie, în timp ce alte două regimente au oprit ofensivele pe direcţia Moara Albă- Furceni. Rezistanta ostaşilor românilor a fost neobişnuit de dîrză în decursul celor 14 zile de lupte de la Mărăşeşti, continuate apoi şi la Varniţa şi Muncelu. Au pierit în lupte 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români, dar eroicele lor fapte de arme au intrat în istorie.

Concomitent cu bătălia de la Mărăşeşti s-a luptat şi pe văile Casinului, Slănicului, şi a Oituzului pentru a opri ofensiva germano-austro-ungară care urmarea pătrunderea în Moldova. Misiunea de la Oituz a fost încredinţată trupelor conduse de generalul Friedrich von Gerock, iar disproporţia de forţe era destul de mare, în defavoarea românilor care acopereau şi breşă lăsată prin plecarea corpului de armata rus. Animaţi de deviza, „Pe aici nu se trece!”, lansată de generalului Eremia Grigorescu care a condus personal operaţiunile, ostaşii români au rezistat cu eroism în faţă diviziilor inamice, începând din 8 august şi până la 22 august. Pierderile Armatei a II-a în bătălia de la Oituz au fost însemnate, 1 800 morţi, 4 850 de răniţi şi 1 570 de dispăruţi, dar armata română a rezistat dovedind lumii, că „pe aici nu se trece !”.

Pe 8 septembrie 1917 când au încetat operaţiunile militare, România pierduse în total 27.000 de oameni, iar Germania în jur de 47.000. Pe întreagă perioada a confruntărilor cu Puterile Centrale, România a pierdut însă 250.000 de soldaţi şi 430.000 de civili, aproape 10% din populaţia ţării.

Mausoleu de la Mărăşeşti

Cel mai important mausoleu al eroilor din Estul Europei a fost construit la Mărăşeşti, „Întru slavă eroilor neamului", aşa cum a fost scris pe frontispiciu, în memoria celor 480 de ofiţeri şi peste 21.000 de soldaţi care şi-au jertfit viaţa în lupte. Mausoleul a fost ridicat la iniţiativa Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, pe pămîntul donat chiar de socrul marelui general Eremia Grigorescu, boierul Georges Ulise Negropontes, şi inaugurat în 18 septembrie 1938. În impresionantul monument sunt osemintele a 5.073 de soldaţi, ofiţeri şi preoţi, în 154 de cripte individuale şi 9 cripte comune.

Aici sunt şi osemintele micuţei eroine Măriuca Zaharia, pe Culoarul Cavalerilor, alături de maiorul mitralior Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu, dar şi mormântul generalului Eremia Grigorescu, sprijinit pe osemintele a 600 de eroi necunoscuţi. În muzeul  mausoleu sunt expuse steaguri, arme, tunuri, proiectile sau alte trofee şi documente revelatoare pentru luptele de la Mărăşeşti, iar de pe terasă, de lângă marele basorelief care înfăţişează episoade din timpul crincenelor bătălii, se vede Valea Siretului apărată de eroi cu preţul vieţii.(w380) Mausoleu S

Mausoleele de la Focşani, Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja au fost restaurate, printr-un proiect început în 2007,  şi introduse în circuitul turistic Drumul de glorie, împreună cu alte monumente istorice şi religioase,  care cuprinde localităţile Focşani, Mărăşeşti, Panciu, Străoane, Varniţa, Mărăşti şi Soveja.