Piaţa media din Republica Moldova trebuie filtrată prin Legea Antipropagandă. Documentul interzice difuzarea emisiunilor informativ – analitice şi a celor militare din Federaţia Rusă, iar Consiliul Coordonator al Audiovizualului spune că legea e un instrument bun pentru a curăţa spaţiul mediatic din Republica Moldova.
Experţii în media nu sunt însă atât de siguri. Federaţia Rusă investeşte prea mult în propagandă, ca să se sperie acum de sancţiunile RepubliciiMoldova.
Se impunea o lege care să stăvilească valul de minciună ce vine din Federaţia Rusă prin piaţa media. Ţinta este populaţia Republicii Moldova. Cel puţin asta cred unii mebri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Ei spun că LegeaAnti-propagandă ar trebui să facă ordine în presa din Republica Moldova.
Iurie Colesnic, membru în Consiliul Coordonator al Audiovizualului: "S-a făcut un pas foarte mare în curăţarea spaţiului audio şi video.
Legea este întocmită foarte riguros şi mă bucură că am ajuns la înţeleptciunea să adoptăm legi foarte serioase care fac faţă în lumea europeană. Când ar trebui să vedem efectele acestei legi? Ele o să fie imediat după aplicare, în primele două trei luni deja o să fie clar cum funcţionează legea. "
Legea anti-propagandă interzice difuzarea şi retransmisia pe teritoriul Republicii Moldova a emisiunilor informaţional-analitice, politice, militare din statele care nu au ratificat Convenţia europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, Rusia fiind una din ele.
Unele interdicţii sunt la graniţă cu cenzura, spun unii experţi.
Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului crede că legea prevede limite,aşa încât, prin securizarea spaţiului informaţional, să nu se ajungă la extrema cenzurii.
Dragoş Vicol: "Liniile de demarcaţie nu vor fi nicidecum trecute. Această lege, dincolo de caracterul ei punitiv, presupune în primul rând, o reglementare a produsului autohton, astfel încât să fie dezvoltată piaţa media autohtonă, fără a exista anumite intervenţii nocive, fără a exista anumite ingerinţe din partea politicului extern prin intermediul propagandei, prin intermediul ştirilor false, prin intermediul altor atacuri propagandistice ce aduceau un deserviciu foarte mare pieţei audiovizuale din ţara noastră. "
Posturile ruseşti care retransmit în Republica Moldova şi care nu vor respecta legea, vor fi sancţionaţi cu amenzi de la 40 de mii de lei, până la 70 de mii.
Când încălcările vor fi repetate, amenda va ajunge cel mult până la 100 de mii de lei.
Mult prea puţin, spun experţii, în condiţiile în care statistica arată că Federaţia Rusă investeşte anual 5 miliarde de dolari în instituţiile media de propaganda.
Tot prin legea anti-propagandă, autorităţile ar încerca să împartă piaţa de publicitate, mai spun experţii.
Preşedintele Igor Dodon a refuzat să semneze decretul de promulgare a legii anti-propagandă. De aceea a fost suspendat pentru câteva minute, iar legea a fost promulgată de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, care a asigurat interimatul la preşedinţie.
În Republica Moldova au licenţă de emisie 64 de posturi de televiziune şi cam tot atâtea de radio. 80% dintre acestea sunt posturi retransmise din Federaţia Rusă.
Se impunea o lege care să stăvilească valul de minciună ce vine din Federaţia Rusă prin piaţa media. Ţinta este populaţia Republicii Moldova. Cel puţin asta cred unii mebri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Ei spun că LegeaAnti-propagandă ar trebui să facă ordine în presa din Republica Moldova.
Iurie Colesnic, membru în Consiliul Coordonator al Audiovizualului: "S-a făcut un pas foarte mare în curăţarea spaţiului audio şi video.
Legea este întocmită foarte riguros şi mă bucură că am ajuns la înţeleptciunea să adoptăm legi foarte serioase care fac faţă în lumea europeană. Când ar trebui să vedem efectele acestei legi? Ele o să fie imediat după aplicare, în primele două trei luni deja o să fie clar cum funcţionează legea. "
Legea anti-propagandă interzice difuzarea şi retransmisia pe teritoriul Republicii Moldova a emisiunilor informaţional-analitice, politice, militare din statele care nu au ratificat Convenţia europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, Rusia fiind una din ele.
Unele interdicţii sunt la graniţă cu cenzura, spun unii experţi.
Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului crede că legea prevede limite,aşa încât, prin securizarea spaţiului informaţional, să nu se ajungă la extrema cenzurii.
Dragoş Vicol: "Liniile de demarcaţie nu vor fi nicidecum trecute. Această lege, dincolo de caracterul ei punitiv, presupune în primul rând, o reglementare a produsului autohton, astfel încât să fie dezvoltată piaţa media autohtonă, fără a exista anumite intervenţii nocive, fără a exista anumite ingerinţe din partea politicului extern prin intermediul propagandei, prin intermediul ştirilor false, prin intermediul altor atacuri propagandistice ce aduceau un deserviciu foarte mare pieţei audiovizuale din ţara noastră. "
Posturile ruseşti care retransmit în Republica Moldova şi care nu vor respecta legea, vor fi sancţionaţi cu amenzi de la 40 de mii de lei, până la 70 de mii.
Când încălcările vor fi repetate, amenda va ajunge cel mult până la 100 de mii de lei.
Mult prea puţin, spun experţii, în condiţiile în care statistica arată că Federaţia Rusă investeşte anual 5 miliarde de dolari în instituţiile media de propaganda.
Tot prin legea anti-propagandă, autorităţile ar încerca să împartă piaţa de publicitate, mai spun experţii.
Preşedintele Igor Dodon a refuzat să semneze decretul de promulgare a legii anti-propagandă. De aceea a fost suspendat pentru câteva minute, iar legea a fost promulgată de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, care a asigurat interimatul la preşedinţie.
În Republica Moldova au licenţă de emisie 64 de posturi de televiziune şi cam tot atâtea de radio. 80% dintre acestea sunt posturi retransmise din Federaţia Rusă.
