Sunt multe popoare care sărbătoresc astăzi Crăciunul - armenii, sârbii, ruşii, chiar şi egiptenii sau etiopienii. În unele zone însă, această sărbătoare religioasă are şi profunde implicaţii politice.
În Biserica Naşterii Domnului de la Betleem, la slujba ortodoxă a participat alături de Patriarhul grec al Ierusalimului şi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. E o tradiţie. În acest fel, liderul palestinian vrea să arate că musulmanii sunt toleranţi şi că, într-un viitor stat palestinian, creştinilor li se vor respecta drepturile.
Şi în Egipt se sărbătoreşte Crăciunul. Pentru creştinii copţi au fost luni grele, cu atentate, ameninţări şi violenţe. Dar şi aici autorităţile încearcă să dea aparenţa unei unităţi naţionale.
Capul Bisericii copte, Papa Tawadros al II-lea, a condus slujba de la miezul nopţii într-o nouă catedrală.
Ca în fiecare an, una dintre cele mai frumoase slujbe a fost în Catedrala Iisus Mântuitorul de la Moscova. Potrivit tradiţiei, şi aici capul Bisericii, Patriarhul Kirill, a condus ceremonia.
Şi pentru sârbi azi e Crăciunul.
Printre tradiţiile de aici se numără arderea ceremonială a unor crenguţe de stejar sau a unor copaci tineri, după apus. Este un ritual străvechi pentru prosperitate, care aminteşte de sacrificii. Originea sa este un mister, dar s-ar putea regăsi în vremurile păgâne. Sârbii mai şi împrăştie paie în faţa bisericilor sau în faţa caselor, amintind de momentul nativităţii.
Crăciunul pe rit vechi este marcat în 16 ţări potrivit calendarului iulian, numit astfel după Iulius Cezar - calendar care este însă greşit din punct de vedere astronomic şi care a fost înlocuit cu cel gregorian tocmai din secolul al XVI-lea.
