Ceea ce a pornit ca un „marş paşnic în semn de protest împotriva provocării comise de forţele armate ale Armeniei în direcţia regiunii Tovuz a frontierei azero-armeană, precum şi în sprijinul forţelor armate din Azerbaidjan” s-a transformat într-o bătaie generală între susţinătorii Armeniei şi cei ai Azerbaidjanului din Chişinău.
Participanţii la marş au pornit dn faţa ambasadei Azerbaidjanului spre ambasada Armeniei din Chişinău, unde au fost aşteptaţi de un grup de etnici armeni.
La scurt, timp, cele două tabere s-au luat la bătaie, fiind nevoie de intervenţia forţelor de ordine pentru a opri conflictul.
Precizăm că, începând cu 12 iulie, unităţi ale forţelor armate din Armenia, încălcând în mod grav încetarea focului la regiunea frontierei de stat azero-armeană din regiunea Tovuz, au tras asupra poziţiilor azere din instalaţiile de artilerie. Ca urmare a ripostei armatei azere, ofensiva armeană a fost suspendată.
Conflictul dintre cele două ţări datează din 1988, din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei faţă de Azerbaidjan. Zona Nagorno-Karabakh şi alte şapte regiuni învecinate - 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului - se află sub ocupaţia forţelor armate armene.
Cele patru rezoluţii ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 şi 884, care solicită retragerea completă şi necondiţionată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, nu sunt puse în aplicare de Armenia.
La scurt, timp, cele două tabere s-au luat la bătaie, fiind nevoie de intervenţia forţelor de ordine pentru a opri conflictul.
Precizăm că, începând cu 12 iulie, unităţi ale forţelor armate din Armenia, încălcând în mod grav încetarea focului la regiunea frontierei de stat azero-armeană din regiunea Tovuz, au tras asupra poziţiilor azere din instalaţiile de artilerie. Ca urmare a ripostei armatei azere, ofensiva armeană a fost suspendată.
Conflictul dintre cele două ţări datează din 1988, din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei faţă de Azerbaidjan. Zona Nagorno-Karabakh şi alte şapte regiuni învecinate - 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului - se află sub ocupaţia forţelor armate armene.
Cele patru rezoluţii ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 şi 884, care solicită retragerea completă şi necondiţionată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, nu sunt puse în aplicare de Armenia.
