Un bastion al culturii naţionale din Basarabia a căzut. Clădirea istorică a Filarmonicii Naţionale "Serghei Lunchevici", din centrul Chişinăului, a fost mistuită de incendiul puternic, izbucnit ieri. Flăcările au transformat edificiul cultural într-o ruină şi a lăsat un gol imens în sufletul artiştilor şi iubitorilor de frumos.
Astăzi, doar imaginile de arhivă mai amintesc de zilele în care Filarmonica Naţională găzduia concerte, cu săli pline până la refuz.
Aceste aplauze nu se vor mai auzi o bună perioadă de timp. Focul a distrus tot ce i-a stat în cale. Aceste imagini dramatice sunt, parcă, desprinse dintr-un film apocaliptic.
În urma incendiului, Filarmonica Naţională a fost distrusă practic în întregime. Acoperişul s-a prăbuşit, iar din cele două săli de spectacol s-a ales praful. Tot ce a mai rămas sunt doar pereţii care şi ei riscă să se prăbuşească.
La Filarmonica Naţională şi-au început activitatea ansamblurile "Joc", "Fluieraş", "Lăutarii", dar şi nume sonore precum Serghei Lunchevici, Vladimir Curbet, Victor Copacinschi, Nicolae Botgros, Nicolae Sulac, Tamara Ciobanu, Zinaida Julea.
SVETLANA BIVOL, directorul Filarmonicii Naţionale "Serghei Lunchevici", Chişinău: "Astăzi, nu că sunt mai calmă, dar încerc să fiu cu picioarele pe pământ. Ieri, trebuia să susţin colectivul, pentru că era cu moralul la pământ, absolut. Toţi plângeau şi se uitau cum nu putem opri această stihie, dar focul e o stihie".
Artiştii Filarmonicii naţionale sunt răvăşiţi de durere, dar aşteaptă ziua în care vor putea păşi, din nou, pe scena acestui pantheon al culturii.
MIHAI AGAFIŢA, prim dirijor, Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale: "Am făcut ce am putut. Am intrat în acest fum de câteva ori în acest fum. Cu toţii am scos ce am putut scoate. Din păcate, nu am putut scoate pianele, pentru că sunt extrem de masive. Pianele au ars şi sunt instrumente extrem de scumpe, care costă peste 100 – 150 de mii de euro. Este o pierdere foarte mare".
SVETLANA BIVOL, directorul Filarmonicii Naţionale "Serghei Lunchevici", Chişinău: "Ne-am mobilizat foarte mult. Am salvat instrumentele orchestrei simfonice, am salvat instrumentele Orchestrei "Folclor", ale ansamblului "Concertino", însă, pianele de concert deja nu ne-au permis să intrăm. Deja cădea tavanul. Au murit patru piane de concert".
CONSTANTIN MOSCOVICI, Artist al Poporului, solist al Filarmonicii Naţionale: "Filarmonica pentru toată lumea a fost ca o casă şi evident când vii şi vezi cum arde casa ta, este o tragedie. Atâtea colective au evoluat aici, repetiţii făceam. Orchestra simfonică, Concertino, Fluieraşul, Doina, deci practic am rămas în stradă".
MIHAI AGAFIŢA, prim dirijor, Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale: "Cu siguranţă nu se mai poate de reconstruit, de fapt, dar sperăm că din această cenuşă, ca o pasăre Pheonix, să renască un nou edificiu modern".
Edificiul Filarmonicii Naţionale a fost construit în 1912. De-a lungul anilor, în această clădire şi-a desfăşurat activitatea un circ, ulterior a fost transformată în sinagogă şi a găzduit şi un teatru ambulant. Abia în 1940 clădirea a devenit sediul Filarmonicii Naţionale, iar în acest an împlinea 80 de activitate.
Aceste aplauze nu se vor mai auzi o bună perioadă de timp. Focul a distrus tot ce i-a stat în cale. Aceste imagini dramatice sunt, parcă, desprinse dintr-un film apocaliptic.
În urma incendiului, Filarmonica Naţională a fost distrusă practic în întregime. Acoperişul s-a prăbuşit, iar din cele două săli de spectacol s-a ales praful. Tot ce a mai rămas sunt doar pereţii care şi ei riscă să se prăbuşească.
La Filarmonica Naţională şi-au început activitatea ansamblurile "Joc", "Fluieraş", "Lăutarii", dar şi nume sonore precum Serghei Lunchevici, Vladimir Curbet, Victor Copacinschi, Nicolae Botgros, Nicolae Sulac, Tamara Ciobanu, Zinaida Julea.
SVETLANA BIVOL, directorul Filarmonicii Naţionale "Serghei Lunchevici", Chişinău: "Astăzi, nu că sunt mai calmă, dar încerc să fiu cu picioarele pe pământ. Ieri, trebuia să susţin colectivul, pentru că era cu moralul la pământ, absolut. Toţi plângeau şi se uitau cum nu putem opri această stihie, dar focul e o stihie".
Artiştii Filarmonicii naţionale sunt răvăşiţi de durere, dar aşteaptă ziua în care vor putea păşi, din nou, pe scena acestui pantheon al culturii.
MIHAI AGAFIŢA, prim dirijor, Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale: "Am făcut ce am putut. Am intrat în acest fum de câteva ori în acest fum. Cu toţii am scos ce am putut scoate. Din păcate, nu am putut scoate pianele, pentru că sunt extrem de masive. Pianele au ars şi sunt instrumente extrem de scumpe, care costă peste 100 – 150 de mii de euro. Este o pierdere foarte mare".
SVETLANA BIVOL, directorul Filarmonicii Naţionale "Serghei Lunchevici", Chişinău: "Ne-am mobilizat foarte mult. Am salvat instrumentele orchestrei simfonice, am salvat instrumentele Orchestrei "Folclor", ale ansamblului "Concertino", însă, pianele de concert deja nu ne-au permis să intrăm. Deja cădea tavanul. Au murit patru piane de concert".
CONSTANTIN MOSCOVICI, Artist al Poporului, solist al Filarmonicii Naţionale: "Filarmonica pentru toată lumea a fost ca o casă şi evident când vii şi vezi cum arde casa ta, este o tragedie. Atâtea colective au evoluat aici, repetiţii făceam. Orchestra simfonică, Concertino, Fluieraşul, Doina, deci practic am rămas în stradă".
MIHAI AGAFIŢA, prim dirijor, Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale: "Cu siguranţă nu se mai poate de reconstruit, de fapt, dar sperăm că din această cenuşă, ca o pasăre Pheonix, să renască un nou edificiu modern".
Edificiul Filarmonicii Naţionale a fost construit în 1912. De-a lungul anilor, în această clădire şi-a desfăşurat activitatea un circ, ulterior a fost transformată în sinagogă şi a găzduit şi un teatru ambulant. Abia în 1940 clădirea a devenit sediul Filarmonicii Naţionale, iar în acest an împlinea 80 de activitate.
