Astfel, pe lângă cele două capete de acuzare, înaintate anterior – ”abuz de serviciu” şi ”fals în acte publice”, procurorii au probat încă o componenţă de infracţiune în acţiunile acestuia, şi anume – ”amestecul în înfăptuirea urmăririi penale”, scrie procuratura generală într-un comunicat emis presei.

El este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală şi a falsificat o serie de acte procesuale. Respectivele acţiuni, potrivit probatoriului, au fost comise atât în interes personal, cât şi în interesul petentului, dar şi altor persoane din anturajul acestuia, cu scopul de a-i proteja de implicare, în calitate de bănuiţi, în cauza penală privind frauda bancară şi a obstrucţiona cercetarea rapidă, completă şi obiectivă a dosarului.

De asemenea, procurorii au depus demers de prelungire, cu încă 30 de zile, a mandatului de arestare în privinţa fostului procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie, urmând ca instanţa de judecată să fixeze data şi ora examinării acestuia.

Potrivit procuraturii, necesitatea cercetării acestuia în arest preventiv este dictată de gravitatea infracţiunilor incriminate, rezonanţa socială a cazului, circumstanţele care ar putea determina persoana să împiedice urmărirea penală şi posibilitatea eschivării de răspundere penală.

Printre argumentele invocate de procurori pentru cercetarea lui Viorel Morari în arest este suspiciunea rezonabilă de exercitare a presiunilor asupra martorilor acuzării, care au fost subalterni ai învinuitului.

Fostul procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie a fost reţinut pe 10 ianuarie curent, iar la demersul Procurorului General, Consiliul Superior al Procurorilor a acceptat suspendarea provizorie din funcţie, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe dosarul în care acesta este vizat.