Dacă în urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie, în R. Moldova va fi învestit un guvern pro-european, autentic, care îşi doreşte reforme, Uniunea Europeană va veni cu toată susţinerea pentru R. Moldova. De această opinie este analistul politic, Ion Tăbârţă.
În cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR MOLDOVA, el a opinat că şi suportul de 600 de milioane de euro anunţat de către UE pentru R. Moldova va depinde, în mare măsură, de reformele pe care urmează să le realizeze R. Moldova, dar şi de configuraţia viitorului Parlament.
„Acele condiţionalităţi pe care le-a introdus UE în dialogul cu R. Moldova după furtul miliardului nicăieri nu au dispărut. Dacă ne aducem aminte, după anul 2015, UE a spus că nu mai susţine asistenţa macro-financiară pentru R. Moldova, am avut memorandumul de la sfârşitul anului 2016, după ce R. Moldova a încheiat un acord cu FMI şi în acel acord de împrumut şi de susţinere macro-financiară pentru R. Moldova, de 100 de milioane, erau introduse o serie de condiţionalităţi politice care se referau la nişte domenii cheie, care ne-ar permite să vorbim despre o democratizare a sistemului politic din R. Moldova, inclusiv problemele endemice, cum ar fi justiţia sau problemele de combatere a corupţiei. Sunt sigur că orice guvern dacă va dori să obţină această asistenţă din partea UE va avea nevoie să îndeplinească anumite condiţii şi nu cred UE vrea şi îi place acest lucru să facă, asta deoarece politicul moldovenesc, o serie de politicieni care s-au intitulat pro-europeni, sub drapelul UE au furat miliarde şi nu au făcut reforme, dar, mai degrabă, în anumite perioade - anti-reforme. Şi da, într-adevăr, foarte mult va fi facilitat acest dialog şi această asistenţă de culoarea guvernului care îl vom avea la Chişinău după alegerile parlamentare anticipate. Dacă vom avea un guvern pro-european, autentic, care îşi doreşte reforme, la sigur UE va veni cu toată susţinerea pentru R. Moldova şi susţinerea pe care o are, la moment, Maia Sandu sau această deschidere, arată o dată în plus că problema este în politicienii de la noi şi intenţiile lor. Dacă vom avea un guvern pro-european cu elemente de stânga, gen Renato Usatîi, atunci cumva credibilitatea de reformare sau de reforme pe care le va face în interior Guvernul moldovenesc va avea de suferit”, susţine Ion Tăbârţă.
„Sigur UE are mesaje foarte clare din punctul asta de vedere. Noi am trăit experienţa Blocului ACUM, în care banii s-au dat cu scârţ atunci când era alianţa cu socialiştii, pentru că nu ştiam spre ce merge. Pentru ce vor da europenii bani, asta va fi pentru un vector clar pro-european, românesc în care R. Moldova să fie plenar antrenată în procesul de integrare europeană care va fi unul până la un moment dat identic cu cel românesc. Evident acest mesaj este clar, în cazul în care nu vor fi forţe pro-europene la guvernare care să ducă ţara într-o direcţie, aceşti bani nu vor fi. Banii se vor da în condiţiile în care R. Moldova va reveni la respectarea Acordului de Asociere care să o ducă spre direcţia care a mers R. Moldova până la Plahotniuc când s-a instaurat această oligarhie. Acestea sunt mesajele clare pe care politicienii trebuie să le explice cetăţenilor”, a menţionat, în cadrul aceleaşi emisiuni liderul Partidului Unităţii Naţionale (PUN), Octavian Ţîcu.
Invitaţii emisiunii s-au referit şi la rolul diasporei în cadrul scrutinului din 11 iulie. Potrivit analistului politic, Ion Tăbârţă, votul diasporei va fi unul esenţial.
„Votul diasporei va fi unul esenţial dacă e să vorbim despre o victorie a dreptei pro-europene, pro-unioniste în actualul scrutin. Fără diaspora va fi acest lucru greu de realizat sau practic, cel puţin la moment, nu poate de atins acest obiectiv. Anume diaspora a făcut ca Maia Sandu să obţină acea victorie covârşitoare la 15 noiembrie 2020. Diaspora a devenit un element structural al electoratului din R. Moldova. După alegerile prezidenţiale diaspora a devenit o forţă, acea forţă care poate schimba balanţa cantitativă ca dreapta să predomine stânga politică. Acum, datorită diasporei, dreapta pro-europeană poate câştiga de una singură alegerile şi să formeze un guvern autentic reformator, pro-european, pentru modernizare şi să nu fie diluat cum au fost până acum guvernele pro-europene de un partid de centru-stânga, dar deja vom vedea cum partidele de dreapta vor reuşi să mobilizeze electoratul de peste hotare să se prezinte la urnele de vot. După numărul de înscrieri prealabile avem aceste semnale că interesul este sau există în continuare, dar depinde de actorii politici cum îi vor mobiliza în acea zi să vină să voteze, dar şi de CEC cât de bine va organiza procesul de vot peste hotare ca un număr cât mai mare de concetăţeni să poată vota”, a opinat Ion Tăbârţă.
„Diaspora este, în primul rând, un factor de vot raţional care se va mobiliza. În al doilea rând este un factor care întreţine efectiv R. Moldova ca entitate statală, prin finanţări, prin ajutorul care îl asigură, prin implicări la nivel local”, a menţionat liderul PUN, Octavian Ţîcu.
„Acele condiţionalităţi pe care le-a introdus UE în dialogul cu R. Moldova după furtul miliardului nicăieri nu au dispărut. Dacă ne aducem aminte, după anul 2015, UE a spus că nu mai susţine asistenţa macro-financiară pentru R. Moldova, am avut memorandumul de la sfârşitul anului 2016, după ce R. Moldova a încheiat un acord cu FMI şi în acel acord de împrumut şi de susţinere macro-financiară pentru R. Moldova, de 100 de milioane, erau introduse o serie de condiţionalităţi politice care se referau la nişte domenii cheie, care ne-ar permite să vorbim despre o democratizare a sistemului politic din R. Moldova, inclusiv problemele endemice, cum ar fi justiţia sau problemele de combatere a corupţiei. Sunt sigur că orice guvern dacă va dori să obţină această asistenţă din partea UE va avea nevoie să îndeplinească anumite condiţii şi nu cred UE vrea şi îi place acest lucru să facă, asta deoarece politicul moldovenesc, o serie de politicieni care s-au intitulat pro-europeni, sub drapelul UE au furat miliarde şi nu au făcut reforme, dar, mai degrabă, în anumite perioade - anti-reforme. Şi da, într-adevăr, foarte mult va fi facilitat acest dialog şi această asistenţă de culoarea guvernului care îl vom avea la Chişinău după alegerile parlamentare anticipate. Dacă vom avea un guvern pro-european, autentic, care îşi doreşte reforme, la sigur UE va veni cu toată susţinerea pentru R. Moldova şi susţinerea pe care o are, la moment, Maia Sandu sau această deschidere, arată o dată în plus că problema este în politicienii de la noi şi intenţiile lor. Dacă vom avea un guvern pro-european cu elemente de stânga, gen Renato Usatîi, atunci cumva credibilitatea de reformare sau de reforme pe care le va face în interior Guvernul moldovenesc va avea de suferit”, susţine Ion Tăbârţă.
„Sigur UE are mesaje foarte clare din punctul asta de vedere. Noi am trăit experienţa Blocului ACUM, în care banii s-au dat cu scârţ atunci când era alianţa cu socialiştii, pentru că nu ştiam spre ce merge. Pentru ce vor da europenii bani, asta va fi pentru un vector clar pro-european, românesc în care R. Moldova să fie plenar antrenată în procesul de integrare europeană care va fi unul până la un moment dat identic cu cel românesc. Evident acest mesaj este clar, în cazul în care nu vor fi forţe pro-europene la guvernare care să ducă ţara într-o direcţie, aceşti bani nu vor fi. Banii se vor da în condiţiile în care R. Moldova va reveni la respectarea Acordului de Asociere care să o ducă spre direcţia care a mers R. Moldova până la Plahotniuc când s-a instaurat această oligarhie. Acestea sunt mesajele clare pe care politicienii trebuie să le explice cetăţenilor”, a menţionat, în cadrul aceleaşi emisiuni liderul Partidului Unităţii Naţionale (PUN), Octavian Ţîcu.
Invitaţii emisiunii s-au referit şi la rolul diasporei în cadrul scrutinului din 11 iulie. Potrivit analistului politic, Ion Tăbârţă, votul diasporei va fi unul esenţial.
„Votul diasporei va fi unul esenţial dacă e să vorbim despre o victorie a dreptei pro-europene, pro-unioniste în actualul scrutin. Fără diaspora va fi acest lucru greu de realizat sau practic, cel puţin la moment, nu poate de atins acest obiectiv. Anume diaspora a făcut ca Maia Sandu să obţină acea victorie covârşitoare la 15 noiembrie 2020. Diaspora a devenit un element structural al electoratului din R. Moldova. După alegerile prezidenţiale diaspora a devenit o forţă, acea forţă care poate schimba balanţa cantitativă ca dreapta să predomine stânga politică. Acum, datorită diasporei, dreapta pro-europeană poate câştiga de una singură alegerile şi să formeze un guvern autentic reformator, pro-european, pentru modernizare şi să nu fie diluat cum au fost până acum guvernele pro-europene de un partid de centru-stânga, dar deja vom vedea cum partidele de dreapta vor reuşi să mobilizeze electoratul de peste hotare să se prezinte la urnele de vot. După numărul de înscrieri prealabile avem aceste semnale că interesul este sau există în continuare, dar depinde de actorii politici cum îi vor mobiliza în acea zi să vină să voteze, dar şi de CEC cât de bine va organiza procesul de vot peste hotare ca un număr cât mai mare de concetăţeni să poată vota”, a opinat Ion Tăbârţă.
„Diaspora este, în primul rând, un factor de vot raţional care se va mobiliza. În al doilea rând este un factor care întreţine efectiv R. Moldova ca entitate statală, prin finanţări, prin ajutorul care îl asigură, prin implicări la nivel local”, a menţionat liderul PUN, Octavian Ţîcu.
