ACTUALITATE

UE şi PNUD susţin alinierea ţintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniile climei şi al energiei în R. Moldova

post-img

Unificarea metodologiilor şi folosirea instrumentelor compatibile de prognozare a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), precum şi o mai bună coordonare între autorităţile publice responsabile de politicile în domeniile energie şi climă sunt câteva dintre recomandările experţilor EU4Climate pentru asigurarea coerenţei politicilor şi realizarea angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova în domeniu.

Recomandările fac parte dintr-un studiu privind alinierea ţintelor de reducere a GES în contextul angajamentelor Republicii Moldova în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (CONUSC) şi a Tratatului Comunităţii Energetice, prezentat pe 13 octombrie în cadrul unui atelier consultativ, cu participarea reprezentanţilor Ministerului Mediului, Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale şi altor instituţii implicate.

Experţii EU4Climate, proiect finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite (PNUD) în Moldova, au constatat că, pe dimensiunea de climă, Republica Moldova şi-a luat angajamente mult mai ambiţioase decât pe cea energetică, iar diferenţa provine din faptul că au fost luate în calcul şi emisiile de GES din regiunea transnistreană şi a fost folosit programul de simulare WASP.

În acelaşi timp, pe domeniul energetic cifrele din regiunea transnistreană nu au fost luate în calcul, iar programele de simulare folosite au fost TIMES şi PRIMES. Aceste diferenţe au rezultat în asumarea angajamentului faţă de CONUSC, prin intermediul celei de a doua Contribuţii Naţionale Determinate, de a reduce emisiile de GES cu 70% necondiţionat şi cu 88% cu acces la finanţare concesională şi transfer de tehnologii, până în 2030, faţă de anul de referinţă 1990. Privite din dimensiunea sectorului energetic, acestea ar însemna însă volume mult mai mari de energie regenerabilă în balanţa energetică.

În cadrul atelierului, reprezentanţii Ministerului Mediului şi ai Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale au convenit să creeze platforme de dialog instituţional pentru a coordona elaborarea Planului Naţional Integrat pentru Energie şi Climă (PNEC), prima versiune a căruia urmează a fi prezentată Secretariatului Comunităţii Energetice în prima jumătate a anului 2022. „Concilierea obiectivelor de reducere a GES cu proiecţiile realiste de energie este foarte necesară şi oportună în aceste zile. Specificul Republicii Moldova ar trebui luat în considerare în mod corespunzător pentru a formula un Plan Naţional Integrat de Energie şi Climă solid şi credibil, în conformitate cu pachetul ‘Energie curată pentru toţi europenii’.

De fapt, PNEC este un instrument de planificare pe termen mediu, important pentru atingerea obiectivelor energetice şi climatice în temeiul Acordului de la Paris şi sunt cu siguranţă convins că, prin coordonarea politicilor şi măsurilor, va contribui, de asemenea, la soluţionarea lacunelor tehnologice şi de inovare, asigurând astfel un mediu de reglementare stabil, atrăgând investiţii private şi stimulând în cele din urmă creşterea economică şi locurile de muncă”, a declarat Christian Ballarò, responsabil de program pentru energie, mediu şi schimbări climatice la Delegaţia UE în Republica Moldova.

„Atât Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Climă, cât şi Contribuţia Naţională Determinată sunt supuse revizuirilor/actualizărilor periodice o dată la cinci ani. E binevenit ca discuţiile constructive să înceapă cât mai devreme, pentru a aborda problema ţintelor de reducere a GES în sectorul energetic şi a identifica o abordare unică”, a declarat Andrea Cuzyova, reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

În baza recomandărilor prezentate de experţii EU4Climate, urmează să fie elaborat un plan de acţiuni comun pentru alinierea ţintelor în domeniul climei şi energiei. Conform Contribuţiei Naţionale Determinate şi Programului de Dezvoltare cu Emisii Reduse până în anul 2030, emisiile de GES în sectorul energetic urmează a fi reduse cu 74% către finele deceniului curent.