Trecerea de la televiziunea analogică la cea digitală, care ar urma să se finalizeze la 1 martie 2020, riscă să fie amânată din nou. Deşi oficialii neagă deocamdată informaţia, aceştia recunosc că există probleme la capitolul asigurării populaţiei cu convertoarele care pot recepţiona semnalul digital. Unii experţi spun că dificultăţile ţin mai degrabă de accesul posturilor TV independente în multiplexul digital.
„Nu se amână nimic deocamdată. Ne vom aduna joi în grupul de lucru. Am spus că există probleme de implementare”, a precizat pentru Media Azi socialistul Adrian Lebedinschi, preşedintele comisiei parlamentare pentru mass-media. Deputatul afirmă că există probleme la capitolul asigurării populaţiei cu set-top-boxurile - dispozitivele care convertesc semnalul digital pentru televizoare de tip vechi, care nu sunt prevăzute cu astfel de aparate. „Dacă deconectăm acum sistemul analogic, atunci circa 20% din populaţie rămâne fără informaţie”, a adăugat Lebedinschi.
Parlamentarul susţine că Ministerul Economiei şi cel al Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale ar trebui să organizeze o nouă licitaţie pentru procurarea dispozitivelor. „E vorba de tendere. A fost aprobat bugetul pentru anul 2020. Acum sunt licitaţiile respective. Identificarea câştigătorului durează, poate fi jumătate de an sau de trei luni. Nu e vorba de amânare cu câţiva ani, dar de câteva luni”, a explicat Adrian Lebedinschi.
El nu exclude că statul şi-ar putea schimba strategia pentru că şi televiziunea digitală deja ţine de trecut. Alternativa ar fi asigurarea populaţiei cu acces la informaţie prin fibră optică, prin Internet. „Trebuie să vedem. Poate trecem la televiziunea prin Internet şi asigurăm toate localităţile cu Internet. E mai ieftin, mai rapid şi spectrul este mai mare”, a adăugat Lebedischi.
Sergiu Bocancea, şef de direcţie la Ministerul Economiei, a menţionat că instituţia a asigurat populaţia cu set-top-boxuri, la prima etapă, în baza informaţiilor oferite de Ministerul Sănătăţii. „Nu putem să spunem că doar asta e problema. Toate convertoarele au fost distribuite celor care au depus cererile”, a comentat oficialul, adăugând că urmează şi a doua etapă de implementare.
Anterior, secretarul de stat de la Economie, Vasile Tarlev, a afirmat că din punct de vedere tehnic autorităţile sunt pregătite în proporţie de 95% pentru tranziţia spre digital.
Ion Terguţă, ex-directorul MIR Moldova şi secretarul general al Platformei Demnitate şi Adevăr, crede că nu există probleme la capitolul asigurării cu convertoare pentru că cetăţenii procură aceste dispozitive. Problema ar consta în faptul că cetăţenii vor să privească o diversitate mai mare de canale în format digital, dar „au acces doar la pachetele TV ale Partidului Democrat şi Partidului Socialiştilor”. „Posturile socialiştilor şi a democraţilor sunt deja în multiplex, iar faptul că PD a renunţat la anumite frecvenţe analogice este anume pentru că a mizat pe digital. Acolo sunt interese de ordin economic şi eu nu cred că ei vor renunţa atât de repede la multiplex”, a mai spusTerguţă.
El aminteşte de problema costurilor mari pentru serviciile de distribuire a semnalului digital pe care ar trebui să le suporte televiziunile independente şi nu exclude că o eventuală amânare ar putea fi legată de dorinţa preşedintelui Igor Dodon de a a utiliza la maxim frecvenţele în sistem analogic, în preajma alegerilor prezidenţiale. Adrian Lebedinschi a respins acuzaţiile.
Totuşi, deputatul Lilian Carp, declară că din punct de vedere tehnic totul este gata şi că pentru familiile social vulnerabile sunt pregătite convertoarele necesare, ultimul set cumpărat conţinând aproximativ 50 000 de unităţi. Totul se datorează faptului că acum o lună, un canal afiliat preşedintelui Igor Dodon, a câştigat concursul pentru una din cele două frecvenţe analogice naţionale care erau libere, susţine Lilian Carp.
„Tot aud de la el (n.r. Adrian Lebedinschi) din luna octombrie, că trebuie să amânăm chiar dacă după aceea am discutat cu reprezentanţi întreprinderii şi au spus că nu sunt motive de amânare. La mijloc este doar factorul politic. Ei doresc să aibă acoperire naţională pentru câteva televiziuni în perspectiva alegerilor prezidenţiale.”, a spus Lilian Carp pentru Radio Chişinău.
De partea cealaltă, problema cea mai mare este preţul exagerat impus radiodifuzorilor, de 6000 de euro lunar, afirmă directorul Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei. Din cauza că piaţa media nu este liberalizată, doar acele televiziuni favorizate politic au avut posibilitatea să se conecteze la multiplexoare şi să emită în format digital, constată expertul.
„Televiziunile din R. Moldova nu îşi pot permite aşa ceva. Cred că Guvernul R. Moldova ar trebui să optimizeze foarte mult aceste cheltuieli. Sunt absolut convins că acest lucru este posibil. Ar trebui să existe politici de a stimula diversitatea în aceste multiplexe.”, a declarat Petru Macovei.
Republica Moldova urma să treacă la televiziunea digitală terestră încă în anul 2015, însă acest termen a fost amânat de câteva ori. La ora actuală, trei posturi TV emit în sistem analogic: Moldova 1, Primul în Moldova şi TVR Moldova. Totodată, în multiplexul digital naţional A sunt 7 canale: Moldova 1, TVR Moldova, Primul în Moldova, Publika TV, Canal 2, Canal 3 şi Prime. În municipiul Chişinău, pe lângă posturile menţionate, în format digital mai emit şi Moldova 2, Jurnal TV, TV8, CTC DIXI, Agro TV, Domashniy, N4, TV5, Noroc TV, Vocea Basarabiei TV.
