ACTUALITATE

Tot mai mulţi etnici găgăuzi din Republica Moldova, dornici să înveţe limba română

Tot mai mulţi etnici găgăuzi din Republica Moldova învaţă limba română. În acest fel, vor să se integreze mai bine în societate: să poată comunica liber şi să le fie uşor atunci când se angajează în câmpul muncii. La Liceul "Mihai Eminescu", singura şcoală cu predare în limba română din Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia, sunt depuse tot mai multe cereri de înscriere în clasa întâi.

În noul an şcolar, la Liceul „Mihai Eminescu" vor învăţa aproape 600 de elevi. An de an, tot mai mulţi copii găgăuzi vin să înveţe la acest liceu, iar profesorii spun că aceştia sunt dornici să cunoască limba română.

VERONICA ARNAUT, profesor, clase primare: „Chiar întrebând-ui pe părinţi cţnd ăţi dau odrasleel în claslele primare răspund ferm convinşi că angajându-se în câmpul muncii, ei personal întâmpină greutăţi, atunci când completează diferite documente oficiale de stat. Pentru a-şi dezvolta copii, pentru a dezvolta limba, a cunoaşte limba de stat, ei îşi intensifică dorinţa asta”.

În clădirea Liceului „Mihai Eminescu" e prea puţin spaţiu pentru a deschide mai multe clase. Dar în curând, va fi gata un nou corp al instituţiei, construit din temelie în proporţie de 90 la sută. Guvernul României a donat aproape 20 de milioane de lei pentru acest proiect.

SVETLANA STOIANOV director, Liceul "Mihai Eminescu": „Mai mult nu am putut să satisfacem oportunitatea, am deschis doar trei clase de clasa I, a câte 27 de elevi. Se puteau mai mulţi, dar din momentul că nu avem spaţiu şi vom lucra în două schimburi pentru anul viitor este pentru noi dificil”.

Tinerii recunosc că lipsa de cunoaştere a limbii române este o problemă în comunitate. Ei spun că le este greu s-o înveţe, dar nu imposibil.

ANASTASIA PETROV, elevă, Liceul „Mihai Eminescu": „Limba română este o limbă a mea maternă. Este o limbă perfectă pentru mine pentru că toate emoţiile şi toate gândurile le exprim atât de frumos şi atât de clar. Datorită unei limbi care îmi este dragă sufeltului. Mi-a fost pentru primele dăţi foarte greu, însă cu ajutorul profesoarei de clasele primare. Eu m-am ridicat la un nivel destul de corespunzător”.

Un exemplu pentru locuitorii Comratului este chiar primarul municipiului. El a învăţat limba română când era încă student. Ulterior, a studiat-o mai profund pentru că hotărâse să ocupe o funcţie publică.

SERGHEI ANASTASOV, primar Comrat: „Am vrut să învăţ, ştiu că trăiesc în Republica Moldova. Cum să vorbesc în altă limbă în ţara în care tăiesc. Eu cred că nu e drept. Am învăţat demult, înainte ştiam mai rău, aum în funcţia de primar ştiu mai mult şi mai bine. Vorbesc în toată ziua. Vreau să înveţe toată lumea, dacă noi iubim ţara unde trăim, trebuie să cunoaştem şi limba”.

Din când în când, la orele de limba română vin şi unii angajaţi ai primăriei care vor să cunoască exact anumiţi termeni lingvistici din actele juridice. Primarul spune că încurajează cum poate învăţarea limbii române în rândul etnicilor găgăuzi.

SERGHEI ANASTASOV, primar Comrat: „Am implementat un proiect în grădiniţe ANTEM tot pentru copii care învaţă la noi, unde vorbesc limba natală şi limba de stat. Copii învaţă mai repede decât noi”.

Şi conducătorul celui mai vechi ansamblu de dansuri din Comrat cunoaşte limba română.

ILIE MINCIOGLO, coordonator, ansamblul Evelchi Oingiular: „Am lucrat cu moldovenii am învăţat. Nu prea bine vorbesc, dar aşa. Am fost şi în România şi la Portugalia cu moldoveni am lucrat. Eu vreu, eu vorbesc 7 limbi. Trebuie să ştim că trăim în Moldova, iată de ce. Limba de stat trebuie să ştim toţi”. 

În municipiul Comrat locuiesc aproape 25 de mii de oameni, majoritatea de etnie găgăuză. Localnicii comunică în special în limbile găgăuză şi rusă.