Din data de 28 aprilie 2014, Republica Moldova beneficiază de regim liberalizat de vize cu ţările Uniunii Europene. De anularea vizelor pentru călătoriile de scurtă durată în spaţiul Schengen se bucură cetăţenii moldoveni, posesori ai paşaportului biometric. În această perioadă, de acest drept au beneficiat 982 764 de cetăţeni moldoveni.
Moldovenii au folosit punctele de trecere situate la hotar cu România şi Aeroportul Internaţional Chişinău. Din numărul total consemnat, au revenit în ţară 849 591 persoane, ceea ce constituie 86,4%.
Cei mai mulţi moldoveni au ales să treacă frontiera prin punctul de trecere Leuşeni - Albiţa, poliţiştii de frontieră înregistrând 383 763 de persoane, fiind urmat de Aeroportul Internaţional Chişinău prin care au plecat spre UE - 176 419 deţinători de paşapoarte biometrice, iar alţi 175 050 de moldoveni au mers în comunitatea europeană prin punctul de trecere Cahul-Oancea.
În perioada 28 aprilie 2014 – 25 aprilie 2017, fluxul total de cetăţeni moldoveni care au traversat frontiera cu România sau au zburat prin Aeroportul Internaţional Chişinău, pe ambele sensuri (ieşire-intrare), a constituit 13 774 498 traversări, dintre care 5 305 871 au fost posesori ai paşapoartelor biometrice.
Conform datelor statistice, cetăţenii moldoveni de gen masculin au traversat mai des frontiera - de 1 529 475 ori, iar 1 177 115 de traversări a graniţei erau înregistrate de către moldovence. Tinerii, cu vârste cuprinse între 26 - 35 de ani, au fost în topul persoanelor care au ales să plece în Uniunea Europeană, numărul traversărilor acestora fiind de 752 902. Un număr mare de treceri a fost înregistrat de moldovenii cu vârsta mai mare de 46 de ani (586 470 traversări), dar şi cetăţenii cu vârste de 18 – 25 de ani (520 019 traversări).
Potrivit datelor oficiale ale Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX), din momentul liberalizării regimului de vize cu UE (28 aprilie 2014 – 25 aprilie 2017), nu a fost permisă intrarea în statele membre ale UE la peste 9 mii de cetăţeni moldoveni, ceea ce constituie aproximativ 1% din numărul total al persoanelor care s-au bucurat de oportunitatea călătoriei în statele membre ale UE, fără necesitatea deţinerii vizei. Motivul principal îl constituie neîntrunirea condiţiilor de intrare, insuficienţa mijloacelor financiare şi depăşirea termenului legal de şedere în statele membre.
Cei mai mulţi moldoveni au ales să treacă frontiera prin punctul de trecere Leuşeni - Albiţa, poliţiştii de frontieră înregistrând 383 763 de persoane, fiind urmat de Aeroportul Internaţional Chişinău prin care au plecat spre UE - 176 419 deţinători de paşapoarte biometrice, iar alţi 175 050 de moldoveni au mers în comunitatea europeană prin punctul de trecere Cahul-Oancea.
În perioada 28 aprilie 2014 – 25 aprilie 2017, fluxul total de cetăţeni moldoveni care au traversat frontiera cu România sau au zburat prin Aeroportul Internaţional Chişinău, pe ambele sensuri (ieşire-intrare), a constituit 13 774 498 traversări, dintre care 5 305 871 au fost posesori ai paşapoartelor biometrice.
Conform datelor statistice, cetăţenii moldoveni de gen masculin au traversat mai des frontiera - de 1 529 475 ori, iar 1 177 115 de traversări a graniţei erau înregistrate de către moldovence. Tinerii, cu vârste cuprinse între 26 - 35 de ani, au fost în topul persoanelor care au ales să plece în Uniunea Europeană, numărul traversărilor acestora fiind de 752 902. Un număr mare de treceri a fost înregistrat de moldovenii cu vârsta mai mare de 46 de ani (586 470 traversări), dar şi cetăţenii cu vârste de 18 – 25 de ani (520 019 traversări).
Potrivit datelor oficiale ale Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX), din momentul liberalizării regimului de vize cu UE (28 aprilie 2014 – 25 aprilie 2017), nu a fost permisă intrarea în statele membre ale UE la peste 9 mii de cetăţeni moldoveni, ceea ce constituie aproximativ 1% din numărul total al persoanelor care s-au bucurat de oportunitatea călătoriei în statele membre ale UE, fără necesitatea deţinerii vizei. Motivul principal îl constituie neîntrunirea condiţiilor de intrare, insuficienţa mijloacelor financiare şi depăşirea termenului legal de şedere în statele membre.
