Igor Popov din raionul Ocniţa a cultivat cerealele de toamnă pe o suprafaţă de aproape o mie de hectare, dintre care aproximativ 700 de hectare sunt cu grâu. 

IGOR POPOV, agricultor, Ocniţa: "Sunt mari riscuri dacă nu e acest strat de zăpadă, care e un strat de protecţie faţă de îngheţuri pe care sinopticii chiar le prognozează zilele viitoare posibil să fie afectată depinde de temperatura negativă care o să fie".

Fermierul spune că seceta din 2020 a afectat grav toate culturile şi lipsa apei se resimte chiar şi acum. Recolta de grâu a scăzut cu 50 la sută. 

IGOR POPOV, agricultor, Ocniţa: "Eu cred ca să revenim la o cantitate normală de umeditate nouă ne trebuie doi metri de zăpadă. Deoarece ultimii câţiva ani au fost mai mult secetoşi şi nu uităm că nici iarna trecută nu am avut zăpadă".

De secetă se teme şi Alexei Ivanov, din raionul Orhei. 

ALEXEI IVANOV, agricultor, Orhei: "Practic ar fi până la 50 de cm pământul umed, mai în jos solul este uscat. Dacă ieşim aşa în primăvară situaţia va fi foarte complicată. Poate fi un pericol atunci când nu va fi zăpadă şi vor fi temperaturile joase, atunci pot suferi culturile de toamnă cum este rapiţa, orzul şi mai puţin poate grâul".

Specialiştii din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului spun că rezistenţa culturilor la schimbările climaterice depinde foarte mult şi de tehnologia de cultivare. 

VASILE ŞARBAN, şef Direcţie, Ministerul Agriculturii: "Semănăturile care sunt mai puţin dezvoltate ar putea să aibă careva procent de pierdere. Depinde foarte mult cât s-a dezvoltat cultura respectivă, depinde cât fertizizant s-a administrat la însemânţare, cât este de pregatită, depinde ce soi s-a utelizat restent sau nerezistent".

Agricultorii din Republica Moldova au semănat culturi de toamnă pe o suprafaţă de peste 400 de mii de hectare, dintre care peste trei mii cunt cu grâu.