La mai bine de trei ani de la adoptarea şi intrarea în vigoare a Legii integrităţii, mai multe întreprinderi de stat (ÎS) şi întreprinderi municipale (ÎM) din Chişinău au restanţe la capitolul asigurarea integrităţii instituţionale. Aceasta este principala concluzie a raportului „Evaluarea Planurilor de integritate şi/sau a Registrelor riscurilor de către întreprinderile de stat şi municipale”, realizat de către experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Diana Enachi şi Viorel Pîrvan.
Potrivit Legii integrităţii, adoptată în luna mai 2017, ÎS şi ÎM au avut de implementat un şir de măsuri: privind neadmiterea şi denunţarea manifestărilor de corupţie; protecţia avertizorilor de integritate; respectarea normelor de etică şi deontologie; respectarea regimului conflictelor de interese; regimului cadourilor etc. Totodată, Planul de acţiuni din Strategia naţională de integritate şi anticorupţie, pentru 2017–2020 (SNIA 2017-2020) prevedea aprobarea Registrelor riscurilor de corupţie şi/sau a Planurilor de integritate ale ÎS/ÎM. La fel, menţiona necesitatea de a publica pe paginile lor web sau ale entităţilor fondatoare, a rapoartelor privind implementarea măsurilor prevăzute în Registrele riscurilor şi/sau în Planurile de integritate.
Procesul de evaluare al ÎS şi ÎM a cuprins două etape principale. Mai întâi a fost evaluată măsura în care întreprinderile incluse în Registrul Patrimoniului Public dispun de Planuri de integritate şi/sau Registre ale riscurilor de corupţie sau Coduri de Etică prin solicitarea de informaţii de la 130 ÎS şi 45 ÎM din Chişinău. Ulterior, a fost selectat un eşantion de 31 de entităţi (10 ÎM din Chişinău şi 21 ÎS). La baza selectării eşantionului de 31 de întreprinderi au stat câteva criterii: existenţa Planurilor de Integritate şi/sau a Registrelor de riscuri; importanţa strategică la nivel naţional/municipal a acestora (sectorul economic, energetic, servicii de transport public, servicii poştale, alte servicii publice etc), valoarea capitalului social (mai mare de 3,000,000 de lei în cazul întreprinderilor de stat şi de 500,000 de lei în cazul întreprinderilor municipale). La cea de-a doua etapă, au fost evaluate documentele de integritate de care dispun acestea, precum şi analizat progresul în implementarea acţiunilor stabilite.
În procesul de evaluare a fost analizat cadrul normativ, au fost solicitate informaţii de la - 175 ÎS/ÎM, au fost desfăşurate interviuri cu instituţiile fondatoare; au fost chestionaţi managerii şi angajaţii din cadrul celor 31 de întreprinderi selectate pentru evaluare şi organizate 2 focus grupuri cu ultimii.
Potrivit studiului, entităţile analizate, din perspectiva politicilor de integritate şi anticorupţie, sunt restanţiere în ceea ce priveşte asigurarea integrităţii instituţionale. Indicatorii de performanţă prevăzuţi în SNIA 2017-2020 nu au fost atinşi. În speţă, 17 ÎS şi 5 ÎM dispun cel puţin de un Plan de integritate şi/sau de Registrul riscurilor, cu acţiuni pentru prevenirea şi reducerea riscurilor de corupţie. În ceea ce priveşte existenţa Planurilor de integritate, ¾ din ÎS evaluate (16) şi doar o ÎM dispun de un astfel de document de integritate. Unele ÎM au declarat că implementează Planul de integritate al Primăriei municipiului Chişinău, în condiţiile în care cel mai recent plan a fost implementat în perioada 2017-2018. În ceea ce priveşte existenţa Registrelor de riscuri, inclusiv cele de corupţie, 5 ÎM au menţionat că deţin un astfel de registru. Totodată, 1/3 dintre ÎS (7) dispun de un Registru al riscurilor în scopul documentării lor, având stabilite acţiuni pentru prevenirea şi diminuarea acestora.
Rezultatele evaluării ÎS/ÎM scot în evidenţă un nivel redus de implementare a acţiunilor de prevenire şi de reducere a riscurilor de corupţie, conform documentelor de integritate de care dispun întreprinderile. Lipsesc proceduri de denunţare a ilegalităţilor/influenţelor necorespunzătoare şi mecanisme de protecţie a denunţătorilor/avertizorilor. Doar 4 ÎS au aprobat astfel de proceduri şi doar 3 ÎS dispun de astfel de mecanisme de protecţie. „Măsurile existente sunt ineficiente pentru impulsionarea angajaţilor să raporteze ilegalităţile în cadrul întreprinderilor. Or, 58% dintre angajaţii chestionaţi nu au încredere că vor fi protejaţi în cazul în care ar denunţa o faptă de corupţie”, spun autorii studiului.
În studiu se constată că majoritatea întreprinderilor evaluate dispun de Coduri de conduită, însă, acestea descriu la general şi sumar regimul cadourilor, politica de identificare şi gestionare a conflictului de interese, sancţiunile disciplinare pentru încălcarea normelor de conduită. S-a constatat că în nici un Cod de conduită nu sunt stipulate angajamente anticorupţie, inclusiv în raport cu partenerii de afaceri.
Analiza procesului de achiziţie şi al acţiunilor prevăzute în documentele de integritate deţinute, arată că ÎS şi ÎM nu aplică reguli unice în procesul de achiziţie, dar se ghidează fie de propriile regulamente interne, fie de legislaţia în achiziţii publice şi regulamentele subsecvente sau de noile prevederi normative în achiziţii pentru întreprinderile de stat. „Procesul de achiziţii în cadrul ÎS şi ÎM are un grad redus de transparenţă. Doar 4 ÎS şi 4 ÎM au publicat pe paginile lor web Planurile anuale de achiziţii din ultimii 2 - 4 ani şi doar 2 ÎM şi 1 ÎS au publicat informaţii/rapoarte privind monitorizarea executării contractelor de achiziţie”, arată studiu.
Rezultatele chestionării managerilor ÎS şi ÎM relevă că fiecare a cincea întreprindere analizată nu are implementat un sistem de control intern. Totodată, jumătate dintre ÎS şi 2/3 dintre ÎM nu au implementat managementul riscurilor, nefiind astfel asigurată documentarea riscurilor, inclusiv cele de fraudă şi corupţie şi stabilite măsuri pentru prevenirea şi diminuarea lor.
Circa jumătate dintre întreprinderile evaluate dispun de reglementări interne privind gestionarea informaţiilor de serviciu, care se referă la informaţia cu caracter confidenţial/secret. La fel jumătate dintre întreprinderi dispun de reglementări privind utilizarea şi prelucrarea informaţiilor cu caracter personal, însă doar 1/5 dintre acestea au notificat autoritatea competentă despre prelucrarea acestor date.
Totodată, 1 ÎM şi 5 ÎS nu dispun de pagini web. Şi, doar în cazul a 2 ÎM şi 5 ÎS paginile web cuprind informaţi actualizate permanent. Astfel, se constată că întreprinderile nu raportează/publică informaţii privind implementarea acţiunilor anticorupţie cuprinse în Planurile de integritate şi alte documente interne, care au scopul de asigurare a integrităţii în cadrul întreprinderii.
Prezentul raport are ca obiectiv principal de a oferi suport CNA, prin realizarea unei evaluări a implementării Planurilor de integritate şi/sau al Registrelor riscurilor de către ÎS/ÎM.
Studiu a fost elaborat în cadrul Proiectului „Lupta cu corupţia prin consolidarea integrităţii în Republica Moldova” implementat de către PNUD Moldova cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Opiniile exprimate în acest raport aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat opinia oficială a PNUD sau a instituţiei finanţatoare.
