Amenzile usturătoare şi controalele nu-i vor disciplina nici pe cetăţeni, nici pe antreprenori şi nici nu-i vor face să renunţe la evaziunea fiscală. În schimb, statul ar trebuie să promoveze politici de educare a populaţiei. Concluzia reiese dintr-un studiu făcut de Centrul Analitic Expert-Grup. Totuşi, datele arată că moralitatea fiscală a cetăţenilor din Republica Moldova nu e atât de scăzută comparativ cu a celor din Franţa.
Expert Grup a realizat un experiment economic pentru a depista nivelul de moralitate a fiscalităţii cetăţenilor. Astfel, a fost creat un joc la care au participat tineri din Republica Moldova şi Franţa.
Totul s-a desfăşurat într-un mediu controlat, la calculatoare individuale şi pe platforme online specializate. Tinerii au fost supuşi mai multor teste privind modul de achitare a impozitelor. În urma experimentului, experţii au tras mai multe concluzii.
„Moldovenii sunt reticenţi să raporteze comportamentul ilegal a vecinilor săi. Practic, comparativ cu Franţa, participanţii la experiment nu au raportat atât de mult evaziunea fiscală comisă de alţi partiicpanţi ai experimentului.Persoanele cu venituri mai mari tind să declare mai puţin şi să practice mai multă evaziune fiscală. Aceasta combate ipoteza că evaziunea se face de cei care nu au suficiente venituri”, a spus ADRIAN LUPUŞOR, director executiv Expert-Grup
Totodată, studiul arată că bărbaţii ar fi mai predispuşi la evaziunea fiscală decât femeile. În plus, amenzile şi controalele fiscale, de fapt, nu au impact esenţial asupra combaterii fenomenului. Experimentul a fost făcut în cadrul unui laborator de la ASEM. Şi specialiştii de acolo confirmă că cetăţenii devin oneşti cu statul nu prin stabilirea unor măsuri radicale.
„Aceste cazuri de impunere forţată fiscală poate să provoace hărţuirea fiscală în mod deosebit, reacţii de rezistenţă fiscală din partea contribuabililor. Fireşte în cazul acesta prezintă interes idetificarea unor tipologii de eventuale comportamente, care sunt factorii care influenţează”, a spus GRIGORE BELOSTECINIC, rector ASEM.
Astfel, una dintre recomandări ar fi ca autorităţile să seteze un nivel rezonabil de penalităţi şi controale. O altă idee ar fi crearea unor campanii sociale pentru ca cetăţenii să nu mai tolereze eschivarea de la plăţile oficiale.
„Statul ar trebui să încurajeze raportarea voluntară de către cetăţeni şi în paralel să fie promovată informaţia socială pozitiv despre conformarea fiscală. Experimentul a arătat că această combinaţie din 2 elemente e cea mai eficientă pentru combaterea evaziunii fiscale”, a precizat Adrian Lupşor.
O altă recomandare este ca pe termen lung să fie întărite instituţiile şi creşterea transparenţei acestora. La studiul realizat de Expert Grup au participat 344 de stundenţi din Republica Moldova şi 189 din Franţa. Exerciţiul a fost făcut în parteneriat cu ASEM şi laboratorul de economie experimentală din Montpellier, Franţa.
Totul s-a desfăşurat într-un mediu controlat, la calculatoare individuale şi pe platforme online specializate. Tinerii au fost supuşi mai multor teste privind modul de achitare a impozitelor. În urma experimentului, experţii au tras mai multe concluzii.
„Moldovenii sunt reticenţi să raporteze comportamentul ilegal a vecinilor săi. Practic, comparativ cu Franţa, participanţii la experiment nu au raportat atât de mult evaziunea fiscală comisă de alţi partiicpanţi ai experimentului.Persoanele cu venituri mai mari tind să declare mai puţin şi să practice mai multă evaziune fiscală. Aceasta combate ipoteza că evaziunea se face de cei care nu au suficiente venituri”, a spus ADRIAN LUPUŞOR, director executiv Expert-Grup
Totodată, studiul arată că bărbaţii ar fi mai predispuşi la evaziunea fiscală decât femeile. În plus, amenzile şi controalele fiscale, de fapt, nu au impact esenţial asupra combaterii fenomenului. Experimentul a fost făcut în cadrul unui laborator de la ASEM. Şi specialiştii de acolo confirmă că cetăţenii devin oneşti cu statul nu prin stabilirea unor măsuri radicale.
„Aceste cazuri de impunere forţată fiscală poate să provoace hărţuirea fiscală în mod deosebit, reacţii de rezistenţă fiscală din partea contribuabililor. Fireşte în cazul acesta prezintă interes idetificarea unor tipologii de eventuale comportamente, care sunt factorii care influenţează”, a spus GRIGORE BELOSTECINIC, rector ASEM.
Astfel, una dintre recomandări ar fi ca autorităţile să seteze un nivel rezonabil de penalităţi şi controale. O altă idee ar fi crearea unor campanii sociale pentru ca cetăţenii să nu mai tolereze eschivarea de la plăţile oficiale.
„Statul ar trebui să încurajeze raportarea voluntară de către cetăţeni şi în paralel să fie promovată informaţia socială pozitiv despre conformarea fiscală. Experimentul a arătat că această combinaţie din 2 elemente e cea mai eficientă pentru combaterea evaziunii fiscale”, a precizat Adrian Lupşor.
O altă recomandare este ca pe termen lung să fie întărite instituţiile şi creşterea transparenţei acestora. La studiul realizat de Expert Grup au participat 344 de stundenţi din Republica Moldova şi 189 din Franţa. Exerciţiul a fost făcut în parteneriat cu ASEM şi laboratorul de economie experimentală din Montpellier, Franţa.
