ACTUALITATE

Studiu API: Republica Moldova trebuie să investească în pluralismul mediatic, după modelul ţărilor europene

post-img

Asociaţia Presei Independente (API) a lansat studiul ”Investiţii în pluralismul mediatic. Practici de susţinere şi de subvenţionare publică a dezvoltării mass-mediei” în care este prezentată experienţa mai multor state europene în acordarea subvenţiilor directe şi indirecte pentru dezvoltarea mass-mediei şi asigurarea pluralismului mediatic. Autoarea studiului, experta media Aneta Gonţa, explică necesitatea acordării ajutoarelor pentru dezvoltarea în special a presei scrise şi recomandă crearea în Republica Moldova a unui sistem de subvenţii după modelul unor ţări europene.

Cele mai multe dintre statele europene au o tradiţie a acordării ajutoarelor pentru presă de peste jumătate de veac, factorii care au determinat susţinerea fiind, la acea vreme, criza financiară în care s-au pomenit ziarele după al doilea război mondial, iar ulterior concurenţa acerbă a televiziunii care ameninţa existenţa presei scrise şi fenomenul concentrării proprietăţii care punea la grea încercare pluralismul şi diversitatea mediatice, se arată în studiu.

De-a lungul timpului, guvernele ţărilor europene au aplicat mai multe tipuri de subvenţionare a presei, unele fiind valabile şi astăzi, altele modificându-se odată cu schimbările de ordin tehnologic şi comunicaţional, cum ar fi - rate preferenţiale ale TVA, tarife preferenţiale pentru servicii poştale şi feroviare pentru distribuţie, tarife favorabile pentru telecomunicaţii. Alte măsuri au inclus reduceri fiscale pentru investiţii şi diferite tipuri de facilităţi fiscale. Unele state au subvenţionat preţul hârtiei de ziar, un cost semnificativ de producţie. Actualmente, doar două state membre ale Uniunii Europene nu acordă scutiri de TVA pentru presă – Bulgaria şi Slovacia. În acelaşi context, Franţa, care are şi un sistem de subsidii directe pentru presă, aplică şi cea mai mică TVA pentru acest sector din UE – 2,1%.
 
Deşi există critici şi nemulţumiri în ceea ce priveşte mecanismele, criteriile de selecţie şi volumul subvenţiilor în diferite ţări, toate statele care au introdus politici de subvenţionare au recunoscut rolul indubitabil al acestora în procesul de salvare şi promovare a pluralismului mediatic şi al unui mediu democratic de dezvoltare a presei.
 
Abordarea europeană de elaborare şi aplicare a politicilor de subvenţii, care urmăresc pluralismul şi diversitatea mediatică, este deocamdată străină Republicii Moldova, cu toate că ţara noastră se confruntă acum cu aceleaşi probleme pe care le-au avut ţările europene acum 50 de ani. ”Ziarele traversează o criză economică majoră (dar şi gradul de accesare a lor de către cititori este în continuă scădere), existenţa şi dezvoltarea presei scrise este din ce în ce mai puternic ameninţată de televiziune, dar şi de Internet, iar fenomenul concentrării proprietăţii nu ne este străin, de ani buni. Altfel spus, cu o diferenţă de jumătate de veac, traversăm aceleaşi etape ca şi ţările Europei de Vest. Prin urmare, ar fi cazul ca statul să conştientizeze toate pericolele la care este expus sistemul mediatic şi, în special, presa scrisă, şi să iniţieze crearea unui mecanism de subvenţii care, injectate în această parte a sistemului, să-l salveze, dar şi să-l dezvolte”, se menţionează în studiu.
 
Studiul ”Investiţii în pluralismul mediatic. Practici de susţinere şi de subvenţionare publică a dezvoltării mass-mediei” recomandă autorităţilor să purceadă la elaborarea conceptului unui sistem de subvenţii pentru presa scrisă, în special cea locală şi regională, dar nu numai a ei, care să preia cele mai bune practici europene, verificate în timp.