În text se face trimitere la declaraţiile pe care le-a făcut candidatul Igor Dodon în emisiunea „Alegeri Prezidenţiale 2020”, difuzată la 11 noiembrie 2020 la postul public Radio Moldova. Articole similare au publicat şi alte instituţii media controlate de PSRM – Primul.md, A-tv.md, Evenimentul.md şi altele. Declaraţiile lui Igor Dodon sunt false şi speculative, se spune într-o analiză făcută de jurnaliştii de la stopfals.md.

Astfel, în articolele publicate de presa pro-PSRM se spune, cu trimitere la Igor Dodon: „Trebuie să începem de la cum s-a produs acest furt şi vreau să menţionez doar patru paşi, votaţi toţi de Maia Sandu. Primul – pe 19 iunie 2013, s-a micşorat cota statului în BNM de la 56 la 33, la şedinţa Guvernului Maia Sandu a votat pro. Al doilea – pe 25 septembrie 2014, s-a modificat legislaţia pentru a face posibil furtul miliardului, Maia Sandu a votat pro. Pe 13 noiembrie 2014, s-a dat garanţii la 9,5 miliarde de lei, Maia Sandu a votat pro. Pe 27 martie 2015, încă 5,3 miliarde de lei suplimentar, Maia Sandu a votat pro. Iată de unde de unde s-au luat 13 miliarde de lei, furtul miliardului”, a declarat candidatul”.

Portalul Stopfals.md a dezminţit afirmaţiile speculative şi falsurile transmise de Igor Dodon, prezentând documente şi date care îl contrazic pe candidatul susţinut de PSRM.

AFIRMAŢIA 1: „Pe 19 iunie 2013, s-a micşorat cota statului în BNM de la 56 la 33, la şedinţa Guvernului Maia Sandu a votat pro”.

VERIFICAT: FALS! Nici pe 19.06.2013, nici în altă zi în şedinţe de guvern nu a fost discutată niciodată micşorarea cotei statului în BNM de la 56 la 33. Respectiv, M. Sandu nu avea cum să participe şi să voteze într-o şedinţă care nu a avut loc pe tema cotei statului de 56%. De altfel, Igor Dodon a confundat Banca Naţională cu Banca de Economii, între acestea fiind o mare diferenţă. În realitate, la 18.06.2013, în Parlament a fost înregistrat şi aprobat raportul Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acţiuni al statului deţinut la „Banca de Economii” SA şi a situaţiei în domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova, prezentat de deputatul comunist Oleg Reidman. Parlamentul a aprobat o hotărâre în care erau 3 opţiuni de „rezolvare” a situaţiei de la BEM, una dintre care era micşorarea cotei statului în BEM. Deputatul de atunci Igor Dodon a votat pentru acea hotărâre a Parlamentului.

AFIRMAŢIA 2: „Pe 25 septembrie 2014, s-a modificat legislaţia pentru a face posibil furtul miliardului, Maia Sandu a votat pro”.

VERIFICAT: SPECULAŢIE! Hotărârea de modificare a legislaţiei din septembrie 2014 a fost a guvernului condus de Iurie Leancă, din care făcea parte şi Maia Sandu, prin asumare de răspundere, ca o continuare a lanţului de modificări a legilor financiar-bancare în mai-iulie 2014, votate în Parlament, inclusiv cu votul lui Igor Dodon. (Legea 89 din 29.05.14,  Legea Nr. 108 din 19-06-2014, Legea 180 din 25-07-2014)

AFIRMAŢIA 3: „Pe 13 noiembrie 2014, s-a dat garanţii la 9,5 miliarde de lei, Maia Sandu a votat pro”.

VERIFICAT: FALS! Şedinţa secretă a guvernului a avut loc nu pe 13.11.2014 (e doar data HG), ci pe 07.11.2014. La şedinţa respectivă din 07.11 M. Sandu NU a participat. Deci, nu avea cum să voteze în niciun fel.

AFIRMAŢIA 4: „Pe 27 martie 2015, încă 5,3 miliarde de lei suplimentar, Maia Sandu a votat pro”.

VERIFICAT: SPECULAŢIE! Conform stenogramei şedinţei, desecretizată la solicitarea Maiei Sandu, se vede clar că o singură persoană, anume M. Sandu, a cerut explicaţii pe situaţia discutată şi asigurări că banii alocaţi sunt pentru deponenţii din băncile fraudate.

AFIRMAŢIA 5: „Iată de unde s-au luat 13 miliarde de lei, furtul miliardului”.

VERIFICAT: SPECULAŢIE! Furtul miliardului nu este doar suma restantă din creditele de urgentă, acordate cu garanţia guvernului. Furtul miliardului sunt alte zeci de miliarde de lei, inclusiv 11,2 miliarde ca dobânzi de achitat la cele 13,3 miliarde lei, urmare a convertirii garanţiilor în datorie de stat internă până în 2041; deocamdată nu a fost stabilită o sumă exactă a furtului, conform declaraţiilor conducerii Procuraturii Generale (PC).

AFIRMAŢIA 6: „După ce am numit Guvernul Chicu şi un nou Procuror General, la moment, sunt următoarele rezultate: au fost întorşi 2,5 miliarde de lei şi sechestrare active în valoare de 3,7 miliarde de lei. Total 6,4 miliarde de lei acum sunt banii întorşi din 13 miliarde furate. Practic jumătate noi am găsit sursele să întoarcem banii înapoi”.

VERIFICAT: FALS! De fapt, din frauda bancară nu a fost recuperat nici un leu, fapt confirmat public de reprezentanţi ai Procuraturii, Băncii Naţionale, Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (ARBI/CNA), precum şi de premierul Chicu. Au fost puse sechestre pe mai multe bunuri ale lui Vladimir Plahotniuc şi alţi organizatori şi beneficiari ai furtului miliardului, însă în unele cazuri aceste sechestre au fost eliminate prin decizii judecătoreşti, iar activele şi-au schimbat proprietarii. Atenţie: sechestrele nici pe departe nu înseamnă banii recuperaţi. Astfel, speculaţiile despre „întoarcerea” banilor sunt populiste şi nu au, cel puţin deocamdată, nicio acoperire factuală.

AFIRMAŢIA 7: „În premieră, în aceşti 5 ani de când s-a furat miliardul cu ajutorul Maiei Sandu, am sechestrat active de câteva sute de milioane nu doar din ţară, dar şi din afară”.

 VERIFICAT: SPECULAŢIE! Nu există nicio confirmare oficială la Procuratura Generală sau ARBI despre sechestre aplicate peste hotarele R. Moldova de organele competente.

Sursa: stopfals.md