"Pe parcursul anului 2018, pe măsură ce dezbaterile se vor intensifica, voi acorda atenţie în special Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi României. Acesta este anul în care aceste state vor sărbători împlinirea a 100 de ani de existenţă. Cei care vor să creioneze viitorul continentului nostru ar trebui să înţeleagă şi să onoreze istoria noastră comună. Aceasta include şi aceste patru ţări - Europa nu ar fi completă fără ele", a spus preşedintele Juncker.

În ceea ce priveşte contribuţia României în Uniune, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat:

"O Uniune mai unită trebuie să fie şi mai incluzivă. Dacă vrem să consolidăm protejarea graniţelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spaţiul de liberă circulaţie Schengen, aderării Bulgariei şi României."

***

"Dacă vrem ca euro să unească, în loc să divizeze, continentul nostru, atunci ar trebui să devină mai mult decât moneda unui grup select de ţări. Scopul euro este de a deveni singura monedă a Uniunii Europene ca întreg. Toate statele membre, cu excepţia a două ţări, au dreptul şi obligaţia să adere la zona euro, în momentul în care îndeplinesc condiţiile.

Statele membre care doresc să adopte euro trebuie să fie apte să o facă. Din acest motiv, propun crearea unui instrument pentru aderarea la euro, care să ofere asistenţă tehnică şi chiar financiară.

Dacă vrem ca băncile să funcţioneze cu acelaşi set de reguli şi în acelaşi cadru de supraveghere pe întregul continent, atunci ar trebui să încurajăm toate statele membre să adere la Uniunea bancară. Finalizarea acesteia este o chestiune urgentă. Trebuie să reducem riscurile ce există încă în sistemele bancare ale unor state membre. Uniunea bancară poate funcţiona doar în cazul în care reducerea şi partajarea riscurilor merg mână-n mână."

***

"În data de 30 martie 2019, vom fi o Uniune cu 27 de state membre. Trebuie să ne pregătim temeinic pentru acest moment, atât la nivelul celor 27 de state membre, cât şi în cadrul instituţiilor UE.

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc la doar câteva săptămâni distanţă, în luna mai a anului 2019. Europenii vor avea atunci o întâlnire cu democraţia. Ei trebuie să meargă la vot, înţelegând clar modul în care Uniunea Europeană se va dezvolta în anii următori.

De aceea, transmit o invitaţie preşedintelui Tusk şi României, ţara care va deţine Preşedinţia în prima jumătate a anului 2019, să organizeze un Summit special în România, în data de 30 martie 2019. Dorinţa mea este ca acest summit să aibă loc în frumosul şi străvechiul oraş Sibiu, sau Hermannstadt, cum îl cunosc eu. Acesta ar trebui să fie momentul în care ne vom reuni pentru a lua deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică şi mai democratică."

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a concluzionat: „Europa are din nou vântul în pânze, dar nu vom ajunge nicăieri dacă nu profităm de el. (...) Ar trebui să stabilim direcţia pentru viitor. Aşa cum scria Mark Twain, peste ani vom regreta mai mult lucrurile pe care nu le-am făcut, decât pe cele pe care le-am făcut. Acum este momentul să construim o Europă mai unită, mai puternică şi mai democratică pentru 2025.”

Discursul preşedintelui Juncker în Parlamentul European a fost însoţit de adoptarea unor iniţiative concrete ale Comisiei Europene în materie de comerţ, verificare prealabilă a investiţiilor, securitate cibernetică şi transfer de date, şi democraţie.

O serie de fişe informative detaliază unele dintre elementele-cheie abordate în discursul preşedintelui.

Context

În fiecare an, în luna septembrie, preşedintele Comisiei Europene îşi rosteşte, în faţa Parlamentului European, discursul privind starea Uniunii, în care trece în revistă realizările din cursul ultimului an şi prezintă priorităţile pentru anul următor. Preşedintele prezintă, de asemenea, şi modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Discursul este urmat de o dezbatere în plen. Acesta este punctul de lansare a dialogului cu Parlamentul European şi cu Consiliul în vederea pregătirii programului de lucru al Comisiei pentru anul următor.

În plus, preşedintele Juncker şi prim-vicepreşedintele Timmermans au trimis astăzi o scrisoare de intenţie preşedintelui Parlamentului European şi preşedinţiei Consiliului în care prezintă în detaliu acţiunile pe care Comisia intenţionează să le întreprindă la nivel legislativ şi alte iniţiative până la sfârşitul anului următor (2018, în acest caz). Acest lucru este prevăzut în mod specific în Acordul-cadru din 2010 privind relaţiile dintre Parlamentul European şi Comisia Europeană.