De la domnitorii Moldovei, Basarabia a moştenit nenumărate lăcaşuri de cult pentru credincioşi. Ele sunt o veritabilă moştenire spirituală, cu o vechime şi valoare deosebită. La Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, imagini cu lăcaşurile sfinte pot fi admirate în zeci de albume şi hărţi turistice, cuprinse într-o expoziţie inedita cu genericul "Aici se vindecă setea de mântuire".
În cele 36 de albume expuse aici este prezentată istoria mănăstirilor care cuceresc inimile creştinilor prin spiritualitate şi arhitectură deosebită. Fiecare locaş sfânt are o poveste care merită a fi descoperită în paginile acestor albume.
Fiecare lăcaş sfânt poartă o încărcătură simbolică deosebită. În expoziţia care reprezintă o mică parte din fondul de carte al bibliotecii, vizitatorii locali, dar şi cei străini, se pot familiariza cu traseul, locaţia şi istoricul mănăstirilor basarabene. Mai ales că documentele şi albumele sunt scrise în trei limbi.
„Ansamblurile monastice, care astăzi sunt situate în Republica Moldova şi prezente în expoziţia noastră, sunt şi pot deveni locuri mai atractive turistice atât pentru locuitorii Republicii Moldova, cât şi pentru vizitatorii din străinătate”, a spus ELENA PINTILEI, director, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.
Edificiile de cult au jucat un rol important în formarea imaginii localităţii. Ctitorii le înălţau cu mare grijă, punând în valoare cele mai moderne concepţii tehnice ale timpului, într-un cadru natural pitoresc, utilizând materiale de cea mai bună calitate şi decoraţiuni arhitecturale impresionante. Totul pentru ca aceste construcţii să fie durabile.
„Mănăstirile poartă un simbol spiritual major în cultura şi spiritualitatea românească, astfel, fiind construite în spaţii atractive, spaţii durabile, şi ajungând până astăzi la noi, în secolul XXI, ele mereu au fost şi loc de refugiu pentru mai multe persoane”, a spus ELENA PINTILEI, director, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.
De multe ori, clădirile ecleziastice erau înălţate pe locuri deja consacrate prin existenţa unor biserici vechi, ajunse ruine, sau pe locuri cărora tradiţia le conferea sacralitate.
„Avem mănăstiri destul de frumoase, destul de interesante istoric, teritorial, avem mănăstiri rupestre, care se spune că sunt preistorice”, a precizat RODICA BALEANU reprezentant, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.
Ansamblurile monahale, picturile din interiorul bisericilor, cărţile sfinte şi coruruile bisericeşti sunt parte a spiritualităţii creştine şi a patrimoniului cultural al Basarabiei. Frumuseţea şi unicitatea mănăstirilor adună anual mii de vizitatori de pretutindeni, dornici de a descoperi adevăratele valori religioase.
„Mănăstirile noastre sunt atractive şi prin picturile murale care sunt prezente în aceste spaţii, cât şi inventarul liturgic, aici m-aş opri şi la cărţile bisericeşti, o parte a patrimoniului naţional scris, un exemplu ar fi Mănăstirea Noul-Neamţ, cu biblioteca, care astăzi este prezentă atât în mănăstire, cât şi în Agenţia Naţională a Arhivelor”, a spus ELENA PINTILEI, director, Biblioteca Naţională.
Expoziţia poate fi vizitată la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova până pe 31 octombrie.
Fiecare lăcaş sfânt poartă o încărcătură simbolică deosebită. În expoziţia care reprezintă o mică parte din fondul de carte al bibliotecii, vizitatorii locali, dar şi cei străini, se pot familiariza cu traseul, locaţia şi istoricul mănăstirilor basarabene. Mai ales că documentele şi albumele sunt scrise în trei limbi.
„Ansamblurile monastice, care astăzi sunt situate în Republica Moldova şi prezente în expoziţia noastră, sunt şi pot deveni locuri mai atractive turistice atât pentru locuitorii Republicii Moldova, cât şi pentru vizitatorii din străinătate”, a spus ELENA PINTILEI, director, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.
Edificiile de cult au jucat un rol important în formarea imaginii localităţii. Ctitorii le înălţau cu mare grijă, punând în valoare cele mai moderne concepţii tehnice ale timpului, într-un cadru natural pitoresc, utilizând materiale de cea mai bună calitate şi decoraţiuni arhitecturale impresionante. Totul pentru ca aceste construcţii să fie durabile.
„Mănăstirile poartă un simbol spiritual major în cultura şi spiritualitatea românească, astfel, fiind construite în spaţii atractive, spaţii durabile, şi ajungând până astăzi la noi, în secolul XXI, ele mereu au fost şi loc de refugiu pentru mai multe persoane”, a spus ELENA PINTILEI, director, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.
De multe ori, clădirile ecleziastice erau înălţate pe locuri deja consacrate prin existenţa unor biserici vechi, ajunse ruine, sau pe locuri cărora tradiţia le conferea sacralitate.
„Avem mănăstiri destul de frumoase, destul de interesante istoric, teritorial, avem mănăstiri rupestre, care se spune că sunt preistorice”, a precizat RODICA BALEANU reprezentant, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.
Ansamblurile monahale, picturile din interiorul bisericilor, cărţile sfinte şi coruruile bisericeşti sunt parte a spiritualităţii creştine şi a patrimoniului cultural al Basarabiei. Frumuseţea şi unicitatea mănăstirilor adună anual mii de vizitatori de pretutindeni, dornici de a descoperi adevăratele valori religioase.
„Mănăstirile noastre sunt atractive şi prin picturile murale care sunt prezente în aceste spaţii, cât şi inventarul liturgic, aici m-aş opri şi la cărţile bisericeşti, o parte a patrimoniului naţional scris, un exemplu ar fi Mănăstirea Noul-Neamţ, cu biblioteca, care astăzi este prezentă atât în mănăstire, cât şi în Agenţia Naţională a Arhivelor”, a spus ELENA PINTILEI, director, Biblioteca Naţională.
Expoziţia poate fi vizitată la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova până pe 31 octombrie.
