ACTUALITATE

Situaţie alarmantă privind rezistenţa la antibiotice! Cetăţenii sunt îndemnaţi să le utilizeze raţional

post-img

Rezistenţa la antibiotice reprezintă o ameninţare tot mai mare la adresa sănătăţii publice. Ca urmare a infecţiilor cauzate de bacteriile rezistente la diferite medicamente, la nivel mondial se înregistrează circa 700.000 de decese anual, iar aproximativ 33.000 de persoane îşi pierd viaţa în Uniunea Europeană în fiecare an, din această cauză.

Republica Moldova se găseşte într-o situaţie alarmantă la compartimentul reţinerii rezistenţei antimicrobiene, fapt ce impune necesitatea unor măsuri de intervenţie de maximă urgenţă la toate nivelurile. Sondajele „Eurobarometru” privind rezistenţa antimicrobiană, efectuate din 2010 şi până în prezent, arată că nivelul de conştientizare, atât al specialiştilor din domeniu, cât a populaţiei faţă de legătura dintre utilizarea antimicrobienelor, dezvoltarea şi răspândirea rezistenţei antimicrobiene continuă să fie scăzut. Aceasta duce în continuare la utilizarea iraţională a antimicrobienelor la om şi animale.

La etapa actuală, oriunde în lume, antibioticele sunt utilizate pe scară largă în producţia animalieră, aceleaşi clase de antimicrobiene fiind utilizate atât la om, cât şi la animalele de la ferme, iar lanţul alimentar reprezintă o cale importantă pentru răspândirea microorganismelor rezistente la antimicrobiene. Multe dintre aceste microorganisme afectează atât animalele, cât şi oamenii prin mediul pe care îl împart. Aceasta face ca sănătatea umană, animală şi a mediului să fie inseparabilă atunci când vine vorba de combaterea rezistenţei antimicrobiene, iar abordarea „O singură sănătate pentru toţi” este singurul mod viabil de a face progrese reale în regiune şi în lume.

În acest an, întreaga omenire va marca cea de-a patra Săptămână mondială de conştientizare a rezistenţei la antibiotice în perioada 12-18 noiembrie 2018, angajându-se să aplice principiul „O singură sănătate pentru toţi”.

„Rezistenţa la antibiotice reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, sporind de la an la an, numărul deceselor din cauza eşecului terapeutic. Pentru combaterea eficientă a acestui fenomen este necesară implicarea tuturor autorităţilor din sectorul sănătăţii umane dar şi animale, siguranţei alimentelor şi furajelor, protecţiei mediului, industriei de producere şi cercetare a medicamentelor, înregistrării produselor biologic active, administraţiilor publice centrale şi locale, instituţiilor şi departamentelor, organizaţiilor necomerciale şi societăţii civile per ansamblu. Comunicarea trebuie să ducă la creşterea gradului de conştientizare publică şi profesională a rezistenţei antimicrobiene, la prescrierea corectă şi utilizarea raţională a antimicrobienelor”, a declarat secretarul de stat, Aliona Serbulenco.

„Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor, medicii veterinari asigurăm şi supraveghem respectarea cadrului legislativ şi normativ privind utilizarea antibioticelor în produsele de origine animalieră. Efectuăm ample programe de testare a laptelui, cărnii, peştelui, privind conţinutul de reziduuri de antimicrobiene pentru a împiedica pătrunderea acestora pe piaţa de consum şi de a evita impactul lor negativ asupra sănătăţiii umane”, a menţionat Gheorghe Gaberi, directorul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

„Succesul în combaterea rezistenţei la antibiotice rezidă în implicarea fiecărei persoane, medic clinician şi veterinar, comunităţii şi a societăţii în general”, a accentuat coordinatorul Programe urgenţe în sănătate publică, Biroul OMS în Republica Moldova, Stela Gheorghiţă.

În acelaşi timp, rezultatele naţionale privind sensibilitatea la antimicrobiene a microorganismelor patogene izolate de la persoane atestă o rezistenţă îngrijorătoare faţă de preparatele incluse în protocoalele naţionale pentru terapia de primă intenţie:

• Fiecare a treia tulpină de Staphylococcus aureus este rezistentă la tetraciclină (30,4%), clindamicină (35,2%) şi eritromicină (38,4%).

• Aproximativ două din trei tulpini de Streptococcus pneumonia sunt rezistente la co-trimoxazol (59,6%), cefaclor (61,3%), oxacilină (64,9%).

• Reprezentanţii familiei Enterobacteriacea, precum E.coli, au prezentat rezistenţă îngrijorătoare la amoxicilin-clavulanic (56,5%), ampicilină (58,2%), aztreonam (62,0%), ticarcilin (72,6%).

• Tuberculoza multidrogrezistenţă primară şi secundară înregistrează rate înalte, respectiv comparativ cu media din Regiunea Europeană a OMS, constituind 26% şi 64% comparativ cu 12% şi 50% respectiv.

• Circa 60% din tulpinile de microorganisme izolate de la pacienţi cu infecţii de plagă chirurgicală sunt rezistente la antimicrobiene.

• Tratamentul medicamentos în boli obişnuite, precum faringite, bronşite sau toxiinfecţii alimentare cauzate de bacterii suferă eşec datorită administrării iraţionale şi, deseori, în exces a antimicrobienelor.

Actualmente, la nivel naţional există cadrul legal privind modul de prescriere şi eliberare a antibioticelor. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale întreprinde acţiuni pentru implementarea prevederilor privind eliberarea antimicrobienelor doar în baza prescrierii, ceea ce permite scăderea consumului de antibiotice, monitorizarea eliberării preparatelor şi sancţionarea abaterilor.

În contextul Săptămânii Mondiale de Conştientizare a Rezistenţei la Antibiotice în mai multe instituţii medicale şi instituţii de învăţământ din ţară vor fi organizate diverse activităţi de informare şi sensibilizare privind rezistenţa la antibiotice.

Câteva reguli privind administrarea corectă a antibioticelor:

• Utilizaţi antibioticele numai la prescrierea medicului.

• Nu cereţi antibiotice în cazul în care medicul spune că nu aveţi nevoie de ele.

• Întotdeauna urmaţi sfatul medicului atunci când utilizaţi antibioticele.

• Nu folosiţi antibioticele rămase în urma unui alt tratament.

• Preveniţi infecţiile prin spălarea frecventă pe mâini, folosirea alimentelor sigure, evitarea contactului cu persoanele bolnave şi vaccinarea la timp.