Parlamentul European (PE) se reuneşte în sesiune plenară, la Strasbourg, în perioada 16-19 septembrie, fiind planificate, printre altele, votul cu privire la numirea vicepreşedintelui comitetului de supraveghere al Băncii Centrale Europene (BCE), înmatricularea autovehiculelor în Irlanda, proiecte de rectificare bugetară, cazurile de încălcare a drepturilor omului şi statului de drept.
În cele patru zile, în care europarlamentarii se reunesc în sesiune plenară, au loc atât sesiuni de dezbateri cât şi sesiuni de vot asupra unor acte aflate în circuit legislativ la PE.
La 16 septembrie, în prima zi de sesiune, au loc luări de cuvânt, desfăşurate în conformitate cu art. 172 din Regulamentul intern al PE. În cadrul acestor luări de cuvânt, eurodeputaţii au posibilitatea de a atrage atenţia asupra unei chestiuni politice importante şi nu pot depăşi un minut, potrivit http://www.europarl.europa.eu/.
În cea de-a doua zi a sesiunii plenare, la 17 septembrie, se votează raportul privind numirea vicepreşedintelui comitetului de supraveghere a BCE, în această funcţie fiind propus, la 19 aprilie 2019, Yves Mersch, membru al Comitetului executiv al BCE, scrie https://www.ecb.europa.eu. Un alt act supus votului în aceeaşi zi este cel referitor la lansarea schimbului automat de date referitoare la înmatricularea vehiculelor în Irlanda. De asemenea, au loc dezbateri privind afacerile externe, în prezenţa vicepreşedintei Comisiei afaceri externe şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate.
În cadrul celei de-a treia zi a sesiunii plenare a PE (18 septembrie), vor fi supuse votului mai multe rapoarte de rectificare bugetară, între care proiectul de rectificare privind programele cheie pentru competitivitate ale UE (Orizont 2020 şi Erasmus+). Proiectul de rectificare prevede astfel alocarea a 20 de milioane de euro suplimentare programului Erasmus+, care oferă posibilitatea pentru circa 4 milioane de europeni de a studia în străinătate, în perioada 2014-2020. Programului cadru de finanţare a cercetării în materie climatică, Orizont 2020, i-ar fi alocate suplimentar 80 de milioane de euro.
Tot în 18 septembrie, sunt supuse votului şi două rapoarte (aparţinând europarlamentarilor Siegfried Mureşan şi John Howarth) privind mobilizarea Fondului de solidaritate al UE (FSUE) pentru a veni în ajutorul României, Italiei şi Austriei. La 7 septembrie 2018, România a făcut o cerere de contribuţie din FSUE pentru regiunea de Nord-Est, ca urmare a pagubelor produse de inundaţiile de la începutul lunii august 2018, se arată în Decizia PE şi Consiliului privind mobilizarea FSUE din 22 mai 2019, accesată pe https://eur-lex.europa.eu.
La 19 septembrie, în cea de-a patra zi a sesiunii plenare, se votează asupra Propunerii de rezoluţie privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democraţiei şi a statului de drept.
***
Parlamentul se reuneşte în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade de sesiune suplimentare.
Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi voturilor. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform şi consultarea) sau la rezoluţii, scrie https://eur-lex.europa.eu.
Eurodeputaţii întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentată de către Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport şi poate să îl modifice. Practic, în cadrul şedinţei plenare, Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, mai scrie http://www.europarl.europa.eu.
Comisiile parlamentare pot întocmi şi ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competenţa sa şi pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluţie în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluţie, acestea trebuie să obţină aprobarea Conferinţei preşedinţilor, organism al PE care se ocupă de organizarea activităţii Parlamentului.
La 16 septembrie, în prima zi de sesiune, au loc luări de cuvânt, desfăşurate în conformitate cu art. 172 din Regulamentul intern al PE. În cadrul acestor luări de cuvânt, eurodeputaţii au posibilitatea de a atrage atenţia asupra unei chestiuni politice importante şi nu pot depăşi un minut, potrivit http://www.europarl.europa.eu/.
În cea de-a doua zi a sesiunii plenare, la 17 septembrie, se votează raportul privind numirea vicepreşedintelui comitetului de supraveghere a BCE, în această funcţie fiind propus, la 19 aprilie 2019, Yves Mersch, membru al Comitetului executiv al BCE, scrie https://www.ecb.europa.eu. Un alt act supus votului în aceeaşi zi este cel referitor la lansarea schimbului automat de date referitoare la înmatricularea vehiculelor în Irlanda. De asemenea, au loc dezbateri privind afacerile externe, în prezenţa vicepreşedintei Comisiei afaceri externe şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate.
În cadrul celei de-a treia zi a sesiunii plenare a PE (18 septembrie), vor fi supuse votului mai multe rapoarte de rectificare bugetară, între care proiectul de rectificare privind programele cheie pentru competitivitate ale UE (Orizont 2020 şi Erasmus+). Proiectul de rectificare prevede astfel alocarea a 20 de milioane de euro suplimentare programului Erasmus+, care oferă posibilitatea pentru circa 4 milioane de europeni de a studia în străinătate, în perioada 2014-2020. Programului cadru de finanţare a cercetării în materie climatică, Orizont 2020, i-ar fi alocate suplimentar 80 de milioane de euro.
Tot în 18 septembrie, sunt supuse votului şi două rapoarte (aparţinând europarlamentarilor Siegfried Mureşan şi John Howarth) privind mobilizarea Fondului de solidaritate al UE (FSUE) pentru a veni în ajutorul României, Italiei şi Austriei. La 7 septembrie 2018, România a făcut o cerere de contribuţie din FSUE pentru regiunea de Nord-Est, ca urmare a pagubelor produse de inundaţiile de la începutul lunii august 2018, se arată în Decizia PE şi Consiliului privind mobilizarea FSUE din 22 mai 2019, accesată pe https://eur-lex.europa.eu.
La 19 septembrie, în cea de-a patra zi a sesiunii plenare, se votează asupra Propunerii de rezoluţie privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democraţiei şi a statului de drept.
***
Parlamentul se reuneşte în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade de sesiune suplimentare.
Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi voturilor. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform şi consultarea) sau la rezoluţii, scrie https://eur-lex.europa.eu.
Eurodeputaţii întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentată de către Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport şi poate să îl modifice. Practic, în cadrul şedinţei plenare, Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, mai scrie http://www.europarl.europa.eu.
Comisiile parlamentare pot întocmi şi ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competenţa sa şi pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluţie în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluţie, acestea trebuie să obţină aprobarea Conferinţei preşedinţilor, organism al PE care se ocupă de organizarea activităţii Parlamentului.
