Viceguvernatorul Băncii Naţionale, Cristina Harea, a declarat că remitenţele personale în 2019 au constituit 1,3 miliarde de dolari. Transferurile personale ajung în R. Moldova prin sistemele internaţionale de transferuri băneşti, transferuri clasice bancare şi prin intermediul sistemelor bilaterale între ţări. În 2020 remitenţe au scăzut cu circa 12% în lunile martie şi aprilie, apoi în luna mai acestea au crescut cu circa 25%. Cristina Harea presupune că motivul creşterii ar fi schimbarea de canale de transmitere a acestora. Dacă anterior o parte din bani erau trimişi prin transport, când transportul şi-a sistat activitatea persoanele au apelat la transferurile electronice. Semnificativ au scăzut remitenţele din Rusia, cu circa 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Au crescut însă remitenţele din Germania, Italia, Franţa, Turcia sau Ucraina, scrie IPN.

Hanspeter Wyss, de la Programul global migraţie şi dezvoltare al Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, a menţionat că trebuie promovate măsuri care ar putea atenua impactul negativ al scăderii remitenţelor. Elveţia încurajează factorii politici, regulatori şi nu doar, să îmbunătăţească accesul pentru migraţi la serviciile fizice şi digitale de remitenţe. Regulatorii sunt încurajaţi să vină cu ghidări pentru prestatorii de servicii de remitenţe, să le faciliteze accesul la lichidităţi şi actualizare a licenţei. Potrivit lui, facilitarea permiterii şi transmiterii remitenţelor va face ca milioane de oameni din lume să se bucure de acestea şi nu va permite căderea lor în sărăcie. „Menţinerea fluxului de rezilienţe este vital pentru ţările cu venit mediu precum Moldova”, a adăugat Hanspeter Wyss.

Şeful Secţiei Programe al Ambasadei Marii Britanii la Chişinău, Chris Perkins, susţine că în R. Moldova în jur de o pătrime din gospodării primesc remitenţe şi pentru jumătate dintre acestea este unicul venit, gospodării care vor ajunge în sărăcie dacă vor dispărea remitenţele. Dependenţa de remitenţe există din 2009, iar gradul de dependenţă a variat. Cei din zonele rurale depind mai mult de remitenţe.

Şeful misiunii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), Lars Lönnback, a spus că este indispensabil de păstrat fluxul remitenţelor, mai ales pentru o ţară precum este Republica Moldova. Prin remitenţe se poate de urmărit diaspora. Potrivit unui studiu al OIM printre diaspora din R. Moldova, circa 80% din respondenţi au spus că s-au redus posibilităţile de a trimite bani acasă. 40% au spus că transmit acasă cu 70% mai puţini bani. „Pentru economia R. Moldova este o lovitură destul de dură, în contextul în care remitenţele constituie circa 17% din PIB”, a adăugat acesta.

Managera de ţară a Băncii Mondiale în R. Moldova, Anna Akhalkatsi, consideră că scăderea remitenţelor va lovi semnificativ gospodăriile individuale. Din punctul de vedere al Băncii Mondiale, la nivel global peste 71 de milioane de oameni vor ajunge la sărăcie extremă. În R. Moldova există şi problema salariilor care au fost afectate de pandemie. Oamenii fie că nu primesc salarii, fie că primesc mai puţini bani. Reducerea salariilor poate duce la creşterea procentului de sărăcie. Cât priveşte remitenţele, acestea trebuie folosite în mod productiv, să nu aibă doar efect de supravieţuire, dar să o facă pe Moldova să crească economic, a mai spus managera de ţară a Băncii Mondiale în Moldova.

Pe 16 iunie, Elveţia, Marea Britanie, Banca Mondială, OIM, PNUD şi UNICEF au lansat un apel către autorităţile Republicii Moldova prin care îndeamnă la măsuri care vor continua să asigure accesul populaţiei din Moldova la remitenţe.