Ne mişcăm cu viteza melcului. Deşi trăim în era tehnologiilor în care se vorbeşte de maşini zburătoare, jumătate din populaţia Republicii Moldova nu are apă în casă, iar 90% dintre WC-uri sunt în fundul curţii. În ultimul an, în Republica Moldova s-au construit 500 de km de reţele de apă şi doar 39 de km de canalizare. În acest ritm, nici în următorii 20 de ani cetăţenii Republicii Moldova nu vor avea condiţii decente de trai.
Satele Republicii Moldova par deseori încremenite în trecut.
NATALIA CHICU, reporter TVR MOLDOVA: "Ceea ce pentru ţările Europene este o normalitate, pentru satele din Republica Moldova este un lux. Puţini locuitori au apă şi wc în casă. Majoritatea continuă să care apă de la fântână şi să-şi satisfacă necesităţile fiziologice în wc-ul din curte. "
„Nu avem niciun apeduct, cu canistrele şi la fântână, ori la avtobază. - De câte ori mergeţi după apă? - Care are maşină îşi ia mai multe canistre şi aduce şi 100-200 kg, dar care nu are se duce cu o canistră. Dacă nu aveţi apeduct, respectiv nici canalizare nu aveţi?- Ei WC-ul. Am făcut două tuburi şi acolo-i. Încă nu avem apă. Avem de gând să tragem dar, după parale. Cu mâinile până când cărăm.- E greu, mai ales vara să căraţi apă? - Da, e greu dar ce să facem"
În comuna Lăpuşna din raionul Hânceşti majoritatea gospodăriilor sunt conectate la reţeaua de apă. Multe dintre ele sunt insă nefuncţionale.
„Avem apă, dar apă nu ne dă. Că aşa o fost conducerea şi aşa s-o organizat lucrul ista.– Nu este apeduct?- este tras apeductul dar apa se duce la vale. - Cum vă aprovizionaţi cu apă? – De la fântâni. Astea ce-s condiţii”.
Primăria din Lăpuşna încearcă să rezolve problemele.
ION CHIOSA, primar, comuna Lăpuşna: „Din 2500 , 650 au apă potabilă şi lumea nu înţelegea de ce eu trebuie să trăiesc mai rău ca altul. Neavând surse la moment, buget redus, am fost nevoiţi să apelăm la un credit de 2 mil. lei. Am făcut două fântâni arteziene de care se bucură 200 de gospodării”.
La canalizare e şi mai grav. În Lăpuşna, doar instituţiile publice sunt racordate. Locuitorii au toaletele în curte pentru că în zonă nu este nicio staţie de epurare. Acelaşi tablou trist este în toate satele din Republica Moldova.
ION CHIOSA, primar, comuna Lăpuşna: „Trebuie finanţe. Noi din veniturile proprii acoperim în buget 30-35%. Vom începe iarăşi scrisori pentru a ne putea face....o staţie de epurare de un volum mai mic, poate, să putem duce... cu cisterna la staţia de epurare”.
Oamenii dau, pe bună dreptate, vina pe autorităţi. Din cauza condiţiile proaste de trai, mulţi basarabeni pleacă din sate şi chiar din Republica Moldova.
„- Aţi vrea să trăiţi ma bine? – Am vrea dar cum să trăieşti dacă n-ai cu cine. Şi-au făcut pentru dânşii, restul nu le trebuie la nimeni, ca şi când nu există”.
În anul 2020, lungimea totală a reţelelor de apă în Republica Moldova s-a extins cu doar 3,4%. Cele mai multe reţele au fost construite în centru şi sud. În total, doar puţin peste 50 la sută din populaţia Republicii Moldova are apă în casă.
REŢELE DE ALIMENTARE CU APĂ
2019 2020
LUNGIME 14,9 mii km 15,4 mii km
URBANE 53 localităţi 53 localităţi
RURALE 741 localităţi 769 localităţi
TOTAL 50% locuitori 53,6% locuitori
La capitolul canalizare stăm şi mai prost. Într-un an s-au construit doar 38 km de reţea. Numai 29,3% din populaţie beneficiază de servicii de canalizare. La sate doar 2,8% dintre locuitori au canalizare.
LILIA POVAR, specialist principal, Agenţia "Apele Moldovei": „Situaţia se schimbă dar mai mult la alimentarea cu apă. Ceea ce ţine de sistemul de canalizare avem 10% , adică 170 de localităţi au sistem de canalizare. Până în 2025 trebuie să fie conectaţi 65% din populaţie la serviciile de apă şi canalizare.- Se va reuşi? Nu ştiu totul depinde cum se alocă resursele de la Ministerul de Fiananţe”.
Pentru a rezolva o parte din probleme, România ne întinde o mână de ajutor. În 2020, Guvernul de la Bucureşti şi cel de la Chişinău au încheiat un Acord prin care raioanele Nisporeni, Ungheni, Făleşti şi Glodeni vor fi conectate la operatorul regional de alimentare cu apă din România.
NATALIA CHICU, reporter TVR MOLDOVA: "Ceea ce pentru ţările Europene este o normalitate, pentru satele din Republica Moldova este un lux. Puţini locuitori au apă şi wc în casă. Majoritatea continuă să care apă de la fântână şi să-şi satisfacă necesităţile fiziologice în wc-ul din curte. "
„Nu avem niciun apeduct, cu canistrele şi la fântână, ori la avtobază. - De câte ori mergeţi după apă? - Care are maşină îşi ia mai multe canistre şi aduce şi 100-200 kg, dar care nu are se duce cu o canistră. Dacă nu aveţi apeduct, respectiv nici canalizare nu aveţi?- Ei WC-ul. Am făcut două tuburi şi acolo-i. Încă nu avem apă. Avem de gând să tragem dar, după parale. Cu mâinile până când cărăm.- E greu, mai ales vara să căraţi apă? - Da, e greu dar ce să facem"
În comuna Lăpuşna din raionul Hânceşti majoritatea gospodăriilor sunt conectate la reţeaua de apă. Multe dintre ele sunt insă nefuncţionale.
„Avem apă, dar apă nu ne dă. Că aşa o fost conducerea şi aşa s-o organizat lucrul ista.– Nu este apeduct?- este tras apeductul dar apa se duce la vale. - Cum vă aprovizionaţi cu apă? – De la fântâni. Astea ce-s condiţii”.
Primăria din Lăpuşna încearcă să rezolve problemele.
ION CHIOSA, primar, comuna Lăpuşna: „Din 2500 , 650 au apă potabilă şi lumea nu înţelegea de ce eu trebuie să trăiesc mai rău ca altul. Neavând surse la moment, buget redus, am fost nevoiţi să apelăm la un credit de 2 mil. lei. Am făcut două fântâni arteziene de care se bucură 200 de gospodării”.
La canalizare e şi mai grav. În Lăpuşna, doar instituţiile publice sunt racordate. Locuitorii au toaletele în curte pentru că în zonă nu este nicio staţie de epurare. Acelaşi tablou trist este în toate satele din Republica Moldova.
ION CHIOSA, primar, comuna Lăpuşna: „Trebuie finanţe. Noi din veniturile proprii acoperim în buget 30-35%. Vom începe iarăşi scrisori pentru a ne putea face....o staţie de epurare de un volum mai mic, poate, să putem duce... cu cisterna la staţia de epurare”.
Oamenii dau, pe bună dreptate, vina pe autorităţi. Din cauza condiţiile proaste de trai, mulţi basarabeni pleacă din sate şi chiar din Republica Moldova.
„- Aţi vrea să trăiţi ma bine? – Am vrea dar cum să trăieşti dacă n-ai cu cine. Şi-au făcut pentru dânşii, restul nu le trebuie la nimeni, ca şi când nu există”.
În anul 2020, lungimea totală a reţelelor de apă în Republica Moldova s-a extins cu doar 3,4%. Cele mai multe reţele au fost construite în centru şi sud. În total, doar puţin peste 50 la sută din populaţia Republicii Moldova are apă în casă.
REŢELE DE ALIMENTARE CU APĂ
2019 2020
LUNGIME 14,9 mii km 15,4 mii km
URBANE 53 localităţi 53 localităţi
RURALE 741 localităţi 769 localităţi
TOTAL 50% locuitori 53,6% locuitori
La capitolul canalizare stăm şi mai prost. Într-un an s-au construit doar 38 km de reţea. Numai 29,3% din populaţie beneficiază de servicii de canalizare. La sate doar 2,8% dintre locuitori au canalizare.
LILIA POVAR, specialist principal, Agenţia "Apele Moldovei": „Situaţia se schimbă dar mai mult la alimentarea cu apă. Ceea ce ţine de sistemul de canalizare avem 10% , adică 170 de localităţi au sistem de canalizare. Până în 2025 trebuie să fie conectaţi 65% din populaţie la serviciile de apă şi canalizare.- Se va reuşi? Nu ştiu totul depinde cum se alocă resursele de la Ministerul de Fiananţe”.
Pentru a rezolva o parte din probleme, România ne întinde o mână de ajutor. În 2020, Guvernul de la Bucureşti şi cel de la Chişinău au încheiat un Acord prin care raioanele Nisporeni, Ungheni, Făleşti şi Glodeni vor fi conectate la operatorul regional de alimentare cu apă din România.
