În contextul, Săptămânii Verzi Europene, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, împeună cu Inspectoratul pentru Protecţie a Mediului, încurajează cetăţenii să manifeste un comportament prietenos mediului, să întreprindem acţiuni care au impact pozitiv asupra mediului înconjurător, să utilizăm produse ce previn poluarea apei, a aerului şi a solului, precum şi să contribuim la conservarea resurselor de apă şi energie prin utilizarea raţională a acestora. De asemenea, pentru a contribui la sporirea fondului forestier naţional - partea de fond a biodiversităţii ce influenţează prezenţa şi vigurozitatea celorlalte ecosisteme, Ministerul încurajează ca fiecare să participe în cadrul campaniei „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, desfăşurată anual, în lunile octombrie şi noiembrie pe întreg teritoriul ţării.
Republica Moldova are un deficit de resurse forestiere, fondul forestier naţional constituind 12,7% din teritoriul ţării. Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri (87,2%) se află în proprietatea statului, restul fiind deţinute de primării (12,2%) şi doar 0,6% de proprietarii privaţi (în continuă creştere).
Vegetaţia forestieră din afara fondului forestier include perdele forestiere de protecţie amplasate pe terenurile agricole şi în zonele de protecţie a râurilor şi bazinelor acvatice, de asemenea perdele forestiere de protecţie şi plantaţii de arbori şi arbuşti situate de-a lungul căilor de comunicaţie; grupuri de arbori şi arbori solitari din perimetrul oraşelor şi localităţilor. Republica Moldova dispune de 49,1 mii ha vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, exprimată prin 29,8 mii ha perdele forestiere de protecţie (a câmpurilor agricole, drumurilor, râurilor şi bazinelor acvatice etc.) şi 19,2 mii ha – alte tipuri de vegetaţie forestieră care, de asemenea, contribuie substanţial la menţinerea echilibrului ecologic.
Terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, în mare parte, nu sunt amenajate şi gospodărite în baza unor proiecte şi planuri justificate şi argumentate. Gospodărirea se face cu încălcări ale tehnologiilor silvice şi ale respectării exigenţelor ecologice şi silvice. Compozitia pădurilor Moldovei este predominată de următorele specii: foioase (97,8%), inclusiv cvercinee – 143,8 mii ha (39,6%), frăsinete – 16,6 mii ha (4,6%), cărpinete – 9,4 mii ha (2,6%), salcâmete – 131,0 mii ha (36,1%), plopişuri – 5,7 mii ha (1,6%) etc., răşinoasele fiind prezentate doar în proporţie de 2,2%. Cvercineele sunt cele mai valoroase arborete ale fondului forestier. Din suprafaţa totală a acestora – 27% provin din sămânţă şi 73% din lăstari. Ponderea mare a cvercineelor provenite din lăstari este una din consecinţele gospodăririi lor în crâng pe parcursul a mai multor secole. Această repartiţie influenţează şi productivitatea cvercineelor, din care 43% sunt de productivitate superioară şi 57% de productivitate inferioară. Volumul total de masă lemnoase pe picior în pădurile Moldovei constituie circa 45 milioane m3, la un hectar revenind în mediu 124 m3. Creşterea medie a pădurilor constituie 3,3 m3 /an/hectar, iar creşterea medie totală constituie circa 1085 mii m3 /an. Principalul gestionar al fondului forestier proprietate publică este Agenţia „Moldsilva” care deţine 82,1% sau 336.6 mii ha din suprafaţa totală a terenurilor acoperite de pădure.
Conservarea diversităţii biologice, diminuarea degradării solurilor, reducerea şi stoparea alunecărilor de teren, ameliorarea resurselor acvatice, reducerea poluării atmosferei sunt domenii ale protecţiei mediului de importanţă ecologică şi socială. Implementarea politicii de mediu în mare parte depinde de realizarea politicii forestiere. Combaterea activităţilor ilicite în sectorul forestier a devenit una din direcţiile prioritare de colaborare internaţională în domeniul protecţiei mediului.
Volumul total al tăierilor ilicite înregistrate în acest interval de timp a constituit circa 1200 mii m3. Pădurile şi alte tipuri de vegetaţie forestieră aflate în gestiunea primăriilor au fost distruse în proporţie de circa 13%. În acest context Ministerul menţonează şi faptul că, în general, cererea de resurse forestiere este foarte mare, în special a lemnului energetic (lemnului de foc). Experţii prognozează că creşterea preţurilor la resursele energetice va crea o situaţie extrem de dificilă în ceea ce priveşte asigurarea pazei şi integrităţii vegetaţiei forestiere. Acest fapt exercită presiuni puternice asupra ecosistemelor forestiere şi un grad sporit de contravenţii silvice.
În Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani s-au întreprins multiple acţiuni îndreptate spre diminuarea contravenţiilor şi infracţiunilor cu caracter silvic. Au fost elaborate şi implementate planuri comune de către autorităţile silvice, de securitate publica şi de protecţie a mediului privind combaterea tăierilor ilicite. Au fost adoptate modificări în Codul silvic, menite să asigure integritatea şi dezvoltarea pădurilor, precum şi un şir de acte normative care ţin de gestionarea acestora. Pe plan sectorial, Strategia de dezvoltare durabilă a sectorului forestier are printre obiective prioritare şi armonizarea legislaţiei silvice naţionale la convenţiile şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte semnatară.
