Nanosatelitul care a fost denumit TUMnanoSAT a fost elaborat în cadrul Centrului Naţional de Tehnologii Spaţiale al Universităţii Tehnice. E ca un cub cu latura de 10 centimetri, cântăreşte cam un kilogram, dar în  spatele lui stă o muncă laborioasă de ani de zile a profesorilor şi tinerilor cercetători din cadrul Centrului.

VALENTIN ILCO, membru, Centrului Naţional de Tehnologii Spaţiale al UTM: „Rolul meu a fost de coordonare tehnică. Coordonare tehnică cu agenţia spaţială japoneză, coordonarea cu nosa şi cu NASA, noi am avut rewieuri şi de la NASA”.

Până a se ajunge la versiunea finală au fost create mai multe prototipuri, iar unele componente ale nanosatelitului au fost făcute în cadrul universităţii, altele au fost cumpărate.

NICOLAE SECRIERU, coordonator proiect: „Chiar dacă am cumpărat modulele respective, ele au fost calculate, configurate la noi şi produse la cerinţele noastre. Nu pur şi simplu, ne am dus la piaţă am luat un modul, altul, le-am asamblat şi am făcut satelitul. E un proces foarte complicat”.

Satelitul a fost dezvoltat în conformitate cu standardul internaţional CubeSat şi are misiuni educaţionale şi de cercetare. Testările au fost făcute în cadrul Institutului de Ştiinţe Spaţiale din România. După încercări şi testări îndelungate, luni  va fi transportat către Agenţia Spaţială Naţională a Japoniei, iar ulterior va fi dus în Statele Unite ale Americii pentru a fi lansat în spaţiu de către nava cosmică a companiei SpaceX. Nava va trece chiar timp de 5-6 minute deasupra Republicii Moldova şi va colecta mai multe date.

VIOREL BOSTAN, rector UTM: „Datele metrice, aflarea în spaţiu, date de la camera video, măsurări d enanosensuri în condiţii cosmice, datele privind influenţa radiaţiei cosmice cu privire la componentele electronice.Este un dispozitiv extrem de complex, complicat, nu cred că putem estima efortul intelectual pe care îl depunem”.

Lansarea în spaţiu a unui satelit presupune cheltuieli substanţiale, pe care Universitatea nu şi le-ar fi permis. Aşa că în 2019, echipa Universităţii Tehnice a depus dosarul în cadrul unui program de finanţare de către Japonia, ţară care s-a angajat să acopere cheltuielile de lansare a satelitului în spaţiu.

ION BOSTAN, fost rector UTM: „Lansarea satelitului va fi un semnal pentru investitorii străini să vină să investească, pentru că aici sunt specialişti buni, capabili să lansaze chiar şi un satelit”.

SERGIU GAIBU, ministru al Economiei: „Valoarea lui este anume că se confirmă printr-o aplicabilitate practică capacităţile profesionale ale tinerilor care au participat la acest proiect, dar şi a întregii Universităţi Tehnice”.

Deşi se investeşte puţin în domeniul cercetării spaţiale, Republica Moldova reuşeşte să facă câţiva paşi pentru dezvoltarea domeniului.

VIOREL BOSTAN, rector UTM: „Aici avem un plus sau un minus. Am făcut chiar şi nişte calcule, în ultimii 10 ani, inclusiv pe salarii, pe echipamente, infrastructură, construirea satelitului, au fost cheltuiţi 10 milioane de lei, o sumă derizorie”.

Cercetătorii Universităţii Tehnice nu se opresc aici şi îşi doresc dezvoltarea şi altor sateliţi cu "misiuni" mult mai complicate.