Pe parcursul anului trecut, în Republica Moldova s-au produs multiple încălcări ale drepturilor omului şi au fost impuse unele limitări exagerate, care au avut un impact negativ asupra unor libertăţi şi asupra proceselor democratice. Criza COVID-19 a condus la adâncirea sărăciei, creşterea inegalităţilor, discriminări structurale şi consolidate şi la înrăutăţirea situaţiei privind drepturile omului. Cele mai mari provocări au fost legate de asigurarea dreptului de acces la servicii medicale, la informaţii de interes public, dreptul la muncă şi la un trai decent, la libera circulaţie, la libertatea exprimării. Concluziile se regăsesc în Raportul avocatului poporului privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în 2020.
„În opinia mea, în calitatea mea de avocat al poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, şi a regretatului meu coleg, Mihail Cotorobai, în anul 2020, nu au fost înregistrate schimbări pozitive în sistemul drepturilor omului, iar rezultatele progresive anunţate de autorităţile publice nu au fost în măsură să aducă îmbunătăţiri”, a declarat Maia Bănărescu într-o conferinţă de presă susţinută la IPN.
Ombudsmanul a menţionat că autorităţile nu întotdeauna au putut face faţă provocărilor apărute din cauza gestionării ineficiente a situaţiei sau a deficienţelor de sistem care nu au permis adoptarea de acţiuni prompte şi adecvate. Deciziile autorităţilor în gestionarea crizei de sănătate au fost influenţate mai mult de factorul politic şi mai puţin de specialiştii în domeniu. Autorităţile, în lini mari, nu au ţinut cont de abordări bazate pe drepturile omului.
Maia Bănărescu a precizat că în 2020 s-au produs mai multe evenimente care au contribuit la restrângerea spaţiului democratic în Republica Moldova. Printre acestea nu pot fi trecute cu vederea atacurile şi intimidările la adresa presei independente şi a sectorului asociativ, procesul decizional netransparent şi neparticipativ, dar şi adoptarea în Parlament a unui set de acte legislative fără de respectarea procedurii legislative. La fel, este vorba despre perpetuarea şi menţinerea în spaţiul public a discursului de ură, proces electoral cu multe nereguli, menţinerea unei justiţii selective şi impunitatea pentru unele încălcări ale drepturilor omului. Toate acestea au avut efecte negative asupra încrederii publicului în instituţiile democratice din ţară.
Raportul denotă că, anul trecut, nu au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte sporirea independenţei şi eficienţei justiţiei, contracararea ameninţărilor la adresa statului de drept. Probleme actuale atestate de către avocaţii poporului ce ţin de realizarea dreptului la un proces echitabil sunt tergiversarea examinării cauzelor de către instanţele judecătoreşti etc. S-au menţinut mari suspiciuni privitor la corectitudinea şi obiectivitatea instrumentării unor dosare de rezonanţă în care sunt vizaţi foşti sau actuali demnitari sau politicieni.
Starea de urgenţă declarată în legătură cu pandemia cu COVID-19 a acutizat problemele existente până la declanşarea acesteia în domeniul protecţiei sociale. Totodată, avocaţii poporului au fost sesizaţi privind diverse aspecte ale încălcării drepturilor pacientului la ocrotirea sănătăţii. De cele mai dese ori, au fost invocate reducerea sau amânarea spitalizărilor planificate, fapt care a dus la agravarea bolilor.
Mai multe drepturi ale locuitorilor din regiunea transnistreană au fost limitate din cauza masurilor impuse de autorităţile de facto în legătura cu prevenirea răspândirii virusului. A fost restrâns dreptul la libera circulaţie a persoanelor care zilnic se deplasau de pe un mal pe altul al Nistrului pentru a merge la munca, pentru a beneficia de servicii medicale, pentru acces la bancomate etc.
În ceea ce ţine de respectarea drepturilor copilului, avocatul poporului constată că, în primul rând, a fost afectat procesul educaţional din cauza restricţiilor impuse pentru reducerea pericolului de contaminare şi trecere la instruirea online. Procesul educaţional la distanţă a redus considerabil din calitatea instruirii elevilor, unii dintre ei nu au avut acces la studii din lipsa gadgeturilor sau insuficienţa acestora în familiile cu mai mulţi copii. Peste 30% din copii încadraţi în sistemul educaţional nu aveau posibilităţi pentru a participa la orele online, deoarece nu aveau calculatoare sau telefoane mobile. O altă problemă, la momentul închiderii instituţiilor de învăţământ, a fost lipsirea unor copii de singura masă pe care o primesc în fiecare zi, dar şi cea legată de supravegherea copiilor la domiciliu de către adulţi. Potrivit raportului, procesului educaţional la distanţă a decurs anevoios şi din motivul pregătirii insuficiente sau în genere lipsa pregătirii necesare a cadrelor didactice pentru a presta activităţi didactice din cadrul procesului educaţional de la distanţă.
