Decizia Parlamentului Ucrainei de a modifica legea învăţământului, astfel încât minorităţile naţionale să nu mai poată studia în limba maternă, a născut critici.
„Salvaţi şcolile româneşti din Ucraina!” este sloganul sub care protestatarii au cerut în stradă preşedintelui ucrainean să blocheze legea învăţământului adoptată de Rada Supremă pe 5 septembrie.
„Venim astăzi să tragem acest semnal de alarmă şi cerem statului român să ia atitudine faţă de discriminarea lingvistică la care sunt supuşi fraţii noştri care astăzi trăiesc în Ucraina. Dacă legea va fi promulgată de preşedintele Poroşenko, vom continua non-stop protestele pentru ca statul român să reacţioneze în termenii cei mai duri faţă de închiderea şcolilor din Ucraina”, a spus George Simion, unul dintre organizatorii protestului din faţa Ambasadei Ucrainei, potrivit Mediafax.
Şi la Chişinău au avut loc proteste. Un grup de persoane a protestat astăzi în faţa Ambasadei Ucrainei împotriva noii Legi a Învăţământului din Ucraina. Membrii activi ai Blocului Unităţii Naţionale au venit cu pancarte „Jos articolul 7”, „Respectaţi drepturile minorităţii româneşti din Ucraina” şi „Moldoveni, deci români”.
Manifestanţii au cerut autorităţilor ucrainene să respecte prevederile constituţionale şi legislaţia internaţională în materie de drepturi ale minorităţilor naţionale şi să revină asupra deciziei de a interzice învăţământul în limba maternă.
„Prin legea adoptată statul ucrainean încearcă să desfiinţeze şcolile cu predare în limba română. Nu putem permite acest lucru, trebuie să fim solidari cu fraţii noştri din Ucraina”, a declarat preşedintele Blocului Unităţii Naţionale Ion Leaşcenco pentru deschide.md.
Legea nouă a educaţiei prevede introducerea a 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Astfel, va fi desfiinţat învăţământul în limba maternă pentru minorităţile etnice, şcoala devenind obligatorie în limba ucraineană.
România cere Ucrainei să remedieze problemele generate de noua lege a învăţământului şi să ceară un aviz din partea Comisiei de la Veneţia şi a Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi naţionale, înainte ca preşedintele să promulge legea. Oficialii români nu sunt însă prea încrezători că situaţia se poate schimba, deşi negocieri au avut loc recent şi la nivel de miniştri de Externe ai celor două state.
