În anul 2017, Asociaţia Promo-LEX a fost sesizată de mai multe persoane care nu-şi puteau perfecta paşapoartele în Republica Moldova, deoarece ar fi avut caziere judiciare. Agenţia Servicii Publice îşi justifica pe atunci refuzul de a elibera actele prin faptul că există informaţii provenite de la structurile nerecunoscute din stânga Nistrului, care se regăseau în „Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice” (RICC), gestionat de MAI.

Avocaţii Promo-LEX au sesizat CNPDCP pentru a verifica legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal, deoarece aveau dubii privind veridicitatea informaţiilor din RICC. În procesul de examinare a sesizării s-a demonstrat că, în perioada anilor 1991-2005, MAI a prelucrat date cu caracter personal transmise de către autorităţile neconstituţionale de la Tiraspol. După anul 2005 datele cu caracter personal nu mai erau prezentate de regiunea transnistreană. Însă datele cu caracter personal luate la evidenţă în perioada anilor 1991-2005 continuă să existe în RICC, astfel persoanele care se regăsesc în aceste baze sunt considerate ca fiind sub urmărire penală sau cu antecedente penale.

CNPDCP a constatat încălcarea Legii privind protecţia datelor cu caracter personal şi a decis că prelucrarea în mod automatizat a unor categorii speciale de date ale cetăţenilor Republicii Moldova, în baza unor informaţii parvenite de la entităţi neconstituţionale, reprezintă nerespectarea principiilor de protecţie a drepturilor persoanelor fizice. CNPDCP a stabilit că aceste ilegalităţi cauzează o limitare în exerciţiul drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în special se manifestă prin imprecizii la eliberarea cazierelor sau a certificatelor judiciare şi implicit la eventuale prejudicii care decurg din aceasta. CNPDCP a dispus că MAI trebuie să distrugă informaţiile stocate ce îi vizează pe cetăţeni. În termen de 10 zile MAI trebuie să notifice CNPDCP despre măsurile întreprinse în acest sens.

Menţionăm că MAI a emis la 29 martie 2018 Ordinul nr. 108 prin care a fost stabilit că „la perfectarea actelor se ia în calcul doar informaţia emisă de către organele constituţionale ale Moldovei”. Totuşi, avocaţii Promo-LEX consideră că acest mecanism nu remediază problemele informaţiilor stocate în RICC în perioada anilor 1991-2005, ceea ce presupune imperativitatea executării deciziilor CNPDCP de către MAI. Decizia CNPDCP este cu drept de atac, iar MAI are 30 de zile pentru a o contesta.

Unele structuri de stat din Republica Moldova au mai colaborat cu „organele de forţă” de la Tiraspol. În anul 2012, un colonel de poliţie al MAI a transmis autorităţilor neconstituţionale de la Tiraspol datele cu caracter personal ale familiei Eriomenco, printre care şi Vitalie Eriomenco, privat ilegal de libertate de regimul de la Tiraspol. Curtea Supremă de Justiţie a obligat atunci MAI să-i plătească familiei lui Vitalie Eriomenco despăgubiri în valoare de 192 mii de lei, deoarece a divulgat ilegal datele cu caracter personal structurilor ilegale de la Tiraspol.

Ilegalitatea  colaborărilor între autorităţile constituţionale şi structurile de la Tiraspol este confirmată şi prin Hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii din 10 aprilie 2012.