Sectorul horticol este unul important în Republica Moldova, care în ultimii ani este într-o dinamică pozitivă, lucru demonstrat de recoltele bogate. Totuşi, recoltele bogate nu sunt întotdeauna motiv de bucurie pentru agricultori. În anul curent, roadele bogate au afectat negativ în mod special producătorii mici, care nu au avut capacităţi suficiente pentru a investi în industria post-recoltare, procesare şi în a accesa pieţe de desfacere. Declaraţia a fost făcută de ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, Nicolae Ciubuc, în cadrul Conferinţei naţionale „Businessul Fructelor în Republica Moldova”, transmite IPN.
Potrivit ministrului, preţurile mici de achiziţie a produselor în stare proaspătă este dictat nu atât de roada bogată, cât de incapacitatea întreprinderilor de a face faţă volumului de producţie, care e în continuă creştere. Nu sunt suficiente depozite şi nici case de ambalare. Oficialul spune că este nevoie să se investească în infrastructura post-recoltare, în dezvoltarea capacităţilor de procesare, creşterea productivităţii, dar şi extinderea plantaţiilor multianuale. Nicolae Ciubuc susţine că, spre regret, investitorii străini nu se grăbesc să investească în sectorul agricol din cauza riscurilor şi condiţiilor dificile de muncă, dar şi din cauza barierelor la nivel de politici. „Valoarea totală în agricultură fiind de 1% din tot ce vine cu titlul de investiţii în Moldova”, a menţionat ministrul.
Deputatul Ion Balan, preşedintele Comisiei agricultură şi industrie alimentară a Parlamentului, a spus că, analizând evoluţia pomiculturii în Moldova, a constatat că este printre puţinele ramuri care se dezvoltă dinamic, apropiindu-se de standarde europene. Anual se majorează numărul de plantaţii pomicole, volumul producţiei şi calitatea lor, astfel oferind posibilitatea de a merge pe pieţe externe şi a concura cu producătorii străini. Cât priveşte infrastructura prost-recoltare, procesarea, parlamentarul şi-a exprimat speranţa că problemele de dezvoltare insuficientă vor putea fi depăşite cu suportul autorităţilor.
Conferinţa se va desfăşura pe parcursul a două zile, 6-7 decembrie, şi întruneşte peste 140 de pomicultori din ţară, dar şi experţi în domeniul producerii fructelor şi comercianţi din Olanda, Italia, Germania şi Austria, Israel şi România.
În Republica Moldova sunt peste 95 de mii de hectare de meri, pruni, piersici, caişi, cireşi şi vişini.
Deputatul Ion Balan, preşedintele Comisiei agricultură şi industrie alimentară a Parlamentului, a spus că, analizând evoluţia pomiculturii în Moldova, a constatat că este printre puţinele ramuri care se dezvoltă dinamic, apropiindu-se de standarde europene. Anual se majorează numărul de plantaţii pomicole, volumul producţiei şi calitatea lor, astfel oferind posibilitatea de a merge pe pieţe externe şi a concura cu producătorii străini. Cât priveşte infrastructura prost-recoltare, procesarea, parlamentarul şi-a exprimat speranţa că problemele de dezvoltare insuficientă vor putea fi depăşite cu suportul autorităţilor.
Conferinţa se va desfăşura pe parcursul a două zile, 6-7 decembrie, şi întruneşte peste 140 de pomicultori din ţară, dar şi experţi în domeniul producerii fructelor şi comercianţi din Olanda, Italia, Germania şi Austria, Israel şi România.
În Republica Moldova sunt peste 95 de mii de hectare de meri, pruni, piersici, caişi, cireşi şi vişini.
