Aceste scopuri sunt perfect compatibile cu obiectivele UE de politică externă pentru 2021-2025. Este opinia Carolinei Ungureanu, vice-director al IDIS „Viitorul”, expusă cu ocazia prezentării publicaţiei „Predicţii 2022”.

Analiza predicţiei:

De la sfârşitul lui 2021, relaţiile UE-Republica Moldova au intrat în convalescenţă şi normalizare. O nouă agendă de asociere pentru următorii 5 ani (2022-2027), cu posibilitatea actualizării, este chemată să ajute Republica Moldova să avanseze semnificativ, după o lungă perioadă de răcire şi derapaje. Putem vorbi astfel despre un al „2 ciclu de viaţă” pentru Agenda de Asociere UE-Republica Moldova, principalul instrument ce călăuzeşte relaţiile comprehensive ale UE, în temeiul Acordului de Asociere UE-Republica Moldova semnat la 27 iunie 2014.

Primul ciclu (prevăzut pentru 2014-2016 şi dezvoltat ulterior pentru 2017-2021) a inclus o serie de angajamente majore privind reformele justiţiei şi a statului de drept, integrarea sectorială pe domeniile selectate  de către UE, Republica Moldova şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. Al doilea ciclu, care debutează în anul 2022, va prelua unele dintre priorităţile originale ne-realizate în totalitate: (1) consolidarea instituţiilor şi buna guvernare: independenţa justiţiei; prevenirea şi combaterea corupţiei, fraudei şi a conflictelor de interese; recuperarea activelor şi investigarea fraudei bancare; soluţionarea conflictului transnistrean, (2) dezvoltarea economică şi a oportunităţilor de piaţă: mediul de afaceri şi climatul investiţional; agricultura şi dezvoltarea rurală; facilitarea comerţului, (3) eficienţa energetică, mediul şi acţiuni climatice: securitatea energetică şi eficienţa energetică (în contextual crizei gazelor), dar la care se vor adăuga noi priorităţi definite astfel de Agenda renegociată de UE-Republica Moldova în anul 2021 şi care va oferi asistenţă suplimentară creării de rezilienţă în economie, mediu ambiant, transformare digitală, incluziune şi echitate, stat de drept şi securitate. În 2022, Republica Moldova trebuie să recupereze serios din handicapul ezitărilor sale din ultimii ani, o perioadă zbuciumată în care agitaţia electorală a servit ca scuză pentru lipsa de reforme, iar derapajele şi scandalurile fără sfârşit, obligau UE să reţină ori să suspende ajutorul comunitar.

Actuala administraţie de la Chişinău nu are nevoie nici de scuze, nici de pretexte. Are Guvern, Preşedinţie, majoritate parlamentară, alianţe politice solide în Parlamentul European, are mandat popular primit în cadrul scrutinului parlamentar din 11 iulie, 2021, care i-au oferit întreagă paletă de puteri şi oportunităţi de a-şi realiza angajamentele politice. Republica Moldova este parte din grupul „trio” al celor trei state ale Parteneriatului Estic (PaE), alături de Georgia şi Ucraina, care pledează pentru recunoaşterea unei perspective de aderare la UE, mizând pe consistenţa şi ireversibilitatea cursului european. Aceste scopuri sunt perfect compatibile cu obiectivele UE de politică externă pentru 2021-2025, având 2 piloni cheie:

(I)        Guvernanţa, incluzând instituţii responsabile, stat de drept şi politici anticorupţie; combaterea criminalităţii organizate şi consolidarea securităţii;  reforma justiţiei, care ar livra cetăţenilor justiţie transparentă, independentă, responsabilă, eficientă şi profesionistă; transparenţa şi responsabilitatea finanţelor publice; combaterea fraudei şi corupţiei; promovarea rezolvării paşnice a conflictelor nesoluţionate; prevenirea conflictelor, consolidarea încrederii şi eforturile de reconciliere etc.

(II)       Investiţiile, incluzând  un Plan de investiţii de cca 2,3 miliarde de euro în granturi, contribuţii şi garanţii, pentru a sprijini redresarea post-pandemică şi pentru a transforma durabil economiile statelor PaE, pentru a le face mai rezistente şi mai integrate. Planul va mobiliza cca 17 miliarde de euro investiţii publice şi private.

Noua agendă stabileşte responsabilităţi comune pentru reuşita îndeplinirii priorităţilor agreate de către UE şi Chişinău, lucru confirmat la Summitul PaE din 15 decembrie, 2021, de la Brussels.

Fără ezitare, susţinerea UE a fost oferită prin semnarea mai multor proiecte şi finanţări. Menţionăm un acord de finanţare de 60 mln euro în vederea consolidării statului şi  rezilienţei în Republica Moldova, care completează pachetul UE de redresare economică în valoare de până la 600 mln euro (2021-2024). Un sprijin important a fost acordat Chişinăului prin împrumutul de 30 mln euro de la BEI şi BERD în domeniul eficienţei energetice, la care vom adăuga şi finanţarea de 150 mln euro de către BERD pentru proiectul „Moldova drumuri IV”.

Relansarea susţinerii financiare pentru Chişinău confirmă deschiderea UE, beneficiile unei cooperări deschise şi sincere, dar şi responsabilitatea politică care se leagă de livrarea rezultatelor înscrise pe noua agendă a relaţiilor UE-Republica Moldova. Aceste livrabile se aşteaptă pe domeniile cele mai complicate ale procesului politic intern: justiţie, modernizarea economiei, rezilienţă şi crearea de capacităţi administrative pentru o potenţială aderare la UE. Ştim cu exactitate motivele pentru care UE este reticentă la demersurile insistente ale vecinilor săi din Parteneriatul Estic, iar iniţiativa „trio”, din ajunul Summitului de la Brussels, a confirmat practic temerile noastre. Sigur, invocarea art.49 din Tratatul privind UE, în care „orice stat european care respectă valorile menţionate  la art.2 din tratat şi care se angajează să le promoveze, va putea solicita să devină membru al UE”. Dar, un stat nu poate adera la UE exclusiv datorită rezultatului încurajator al unor alegeri, şi nici a carismei de care se bucură exponenţii unui partid de guvernământ, ci numai atunci când elitele guvernante au capacitatea, ambiţia, voinţa, viziunea, inteligenţa de a gestiona treburile publice în interesul cetăţenilor săi, inclusiv în situaţii dintre cele mai complicate. Trebuie să recunoaştem că nu este cazul Republicii Moldova, iar auto-iluzionarea ne poate face doar deservicii.

Prietenii din instituţiile europene ne asigură că reuşita procesului de implementare a noii agende de asociere va depinde în 2022 de câţiva factori: a) sinceritatea intenţiilor; b) competenţa profesională; c) absorbţia instituţională şi transformarea structurală a autorităţilor; d) calitatea şi eficienţa reformelor; e) comunicarea şi obţinerea susţinerii; f) interesele şi intersectările geopolitice. Dacă nu putem avea observaţii la primul factor, cel puţin acum, la cel de-al 2 factor guvernările de la Chişinău sunt adeseori influenţate de un deficit cronic de autocritică, de auto-reflecţie, şi de capacitatea de crea procese inclusive şi consistente de sprijin popular pentru reforme. Multe dintre strategiile şi documentele elaborate de către structurile statului apar în lipsa transparenţei, publicităţii şi consultărilor. Suferă, la fel, şi procesul organic de selectare, promovare şi capacitare al angajaţilor în sectorul public. Mulţi dintre actualii angajaţi sunt prost remuneraţi, iar funcţiile exercitate de ei sunt vag stabilite, serviciul public care-i recrutează şi-i menţine în serviciul statului este puternic influenţat de raţiuni partizane.

Calitatea administraţiei centrale şi locale va trece un examen serios în 2022. Previziunile noastre ţin de presiunile, fără precedent, asupra actualului guvern, macerat de crize sistemice şi aşteptări sporite din partea populaţiei, dar şi de faptul că acesta trebuie să livreze de câteva ori mai mult decât aşteptau partenerii externi de la guvernele anterioare. În 2022, cetăţenii dezamăgiţi vor pune întrebări serioase, cerând mai multe politici de bunăstare (pensii, salarii la nivelul statelor din Europa de Est), îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi trai, fiind presaţi de crize majore pe sectorul utilităţilor publice. În 2022, UE va investi mai mult în domeniul rezilienţei la crize, oferind asistenţă ţintită guvernului pe domeniul de prevenire, gestionare a crizelor, cartografiere a vulnerabilităţilor şi creştere de capacităţi, asimilând răspunsul la criză doar parţial pe domeniul medical-sanitar (vaccinarea, tratamentul extra-spitalicesc) pentru că cele mai mari probleme se acumulează pe domeniul sustenabilităţii economice, veniturilor insuficiente, fragilitatea sistemului energetic şi implicaţiile sale sub-regionale.

UE a transmis mai multe mesaje clare noii guvernări de la Chişinău, anunţând că va susţine reformele, dar nu se va mai iluziona şi nici reţine în a transmite nemulţumirile sale dacă circumstanţele o vor cere. Prognozăm astfel că UE va reveni la condiţionalităţi generale (more for more), dar şi specifice, cum ar fi evaluarea şi analiza progreselor de etapă prin rapoartele anuale/bi-anuale ale Comisiei Europene.

Un factor decisiv care poate influenţa implementarea angajamentelor luate în noua agendă de asociere ţine, însă, de evoluţiile regionale, luând în considerare pericolul unei invazii militare, anunţate de către Rusia, ca fiind posibilă dacă negocierile iniţiate cu SUA şi NATO nu vor da rezultatele aşteptate. Un conflict declanşat pe teritoriul Ucrainei ar putea deturna atenţia de la aspectele de implementare ale reformelor interne spre dimensiunea de apărare şi securitate, absentă printre angajamentele noii agende UE-Republica Moldova, acesta fiind un risc cu potenţial destabilizator în raport cu toate ţările grupului ”trio+” ale Parteneriatului Estic (PaE).

Este fără îndoială o situaţie în care trebuie să regretăm că asupra noii agende de asociere au existat atât de puţine consultări publice cu organizaţiile societăţii civile, iar importante situaţii de criză, cum sunt acum efectele controlului total asupra sistemului energetic al Republicii Moldova de către un monopolist rus, au fost tratate cu indulgenţă, decalând în timp priorităţi imediate. Ultimele evoluţii regionale solicită guvernului să depună mai mult efort intern în domeniul rezilienţei, apărării şi securităţii, dar şi o activitate mai productivă pe domeniul alinierii la PESA (politica de apărare şi securitate a UE), concomitent cu definirea unor instrumente suplimentare de cooperare şi garanţie a securităţii în raport cu principalii săi vecini şi aliaţi europeni.