Fermierii din Republica Moldova au cucerit Germania, iar arma secretă a fost … pruna tradiţională. Pomicultorii au reuşit anul trecut să dea lovitura pe piaţa de fructe din Germania. Nemţiii au fost uluiţi de gust dar şi de cantitatea extrem de mică de pesticide din prunele basarabene.
Drept recompensă pentru munca ecologică a fermierilor, germanii au mărit cota de import pentru fructele din Republica Moldova.
"Noi am găsit Republica Moldova o foarte interesantă ţară pe domeniul prunelor. Pentru că aveţi o calitate foarte bună, o climă la fel de bună, şi cred că putem face afaceri cu producătorii basarabeni. Noi importăm prune din Republica Moldova fiindcă în magazinele noastre nu avem prune nemţeşti. Aşa că, suntem cointeresaţi să avem produse din alte ţări”, a spuys HANSA LEAHER, importator de prune din Germania.
Nemţii nu s-au lăsat uşor înduplecaţi. Specialiştii germani au cerut teste speciale în laboratoarele din Berlin pentru a depista nivelul de reziduri din prune. Şi mare le-a fost uimirea când au descoperit că nivelul de pesticide este cu mult sub norna europeană admisibilă.
„Cerinţele reţeţelor din Germania sunt mai riguroase. Dacă UE acceptă limite maxime de reziduri de un punct, atunci anumite amgazine acceptă 0,3 sau chiar o,3 puncte de reziduri în fructe”, a declarat IURIE FALĂ, director Moldova Fruct.
Printre cei care au exportat prune în Germania este şi Vitalie Gorincioi. Fermierul basarabean spune că că nemţii oferă cele mai bune preţuri pentru prune, însă condiţiile impuse sunt şi ele la cote înalte.
"Majoritatea prunelor produse le-am exportat în Germania şi nu vreau să spun că este o piaţă aşa speriaosă cum ne spunea. Trebuie să fie inofensive fructele. Aici se acordă o atenţie deosebită calităţii, nu doar ţara, dar şi companiile care distribuie această marfă au condiţii drastice faţă de rizidurile din fructe, adică ei au grijă de poporul său”, a spus VITALIE GORINCIOI, pomicultor.
Pe rafturile magazinelor din Germania au ajuns şi prunele din livezile de la Ştefan-Vodă. Ion Tulei a exportat anul trecut, pentru prima data, 300 de tone de prune.
„Prunele se ducea tradiţional pe piaţa rusă. Pentru noi a fost încercare bună. Noi tot timpul suntem bucuroşi de orice piaţă deschisă. Noi mergem acolo unde se oferă cel mai bun preţ şi nu dăm cu piciorul la nici o altă piaţă. Piaţa Federaţiei Ruse ne va prinde bine şi nu contează limba sau naţionalitatea, trebuie să avem relaţii de bussines cu fiecare”, a spus ION TULEI, pomicultor.
Fermierul recunoaşte că un astfel de succes se datorează muncii de ani de zile. Şi nu e deloc uşor. Fiecare importator are cerinţe diferite - de la gust, mărime, până la modul de ambalare a prunelor.
„Toate pregătirile au ani de zile. Am făcut toate certificatele necesare pentru piaţa europeană. Apoi am studiat cerinţa ambalajelor, pentur că fiecare importator cere ambalajul său. Aici au cerut cutie din lemn pe bretele. Fiindcă pe piaţa germană îi cunosc după cutie şi am pus exact 5 kg în ladă”, a declarat Ion Tulei.
Fermierii basarabeni au descoperit cu satisfacţie că piaţa germană este mai stabilă şi cu cele mai bune preţuri din Europa.
"Se respectă toate obligaţiile. Dacă ai semnat un contract cu anumite zile de plată, atunci se face în timp şi la oră, iar pe piaţa rusească, sunt momente când se întârzie foarte tare cu plata”, a precizat Ion Tulei.
Succesul de anul trecut al pomicultorilor care au exportat, în premieră, în Germania, este o dovadă că Republica Moldova poate produce fructe demne de cea mai riguroasă şi strictă piaţă din Europa.
"Pentru mine a exporta pe piaţa germană, înseamnă profesionalism. Să poţi să te descurci să ai un fruct de calitate, să nu ai reziduri şi să poţi concura cu fructele din uniunea europeană. Sunt foarte gustoase prunele noastre, nu au adausuri, nu au trataţi şi sunt mai ferme şi mai ecologice. Suntem în urmă cu tehnologia, dar avansăm la ceea ce ţine de calitatea gustului”, a spus ION IONAŞ, pomicultor.
Nemţii sunt lideri în Europa la consumul de fructe în stare proaspătă. Sunt lideri şi la corectitudine iar pretenţiile consumatorilor cresc de la o zi la alta. Calitatea e pe primul loc iar prunele din Basarabia sunt numai bine de stat pe masa nemţilor.
"Ei preferă să procure mai scump şi mai calitativ, regulile de inofensivitate şi calitate pe această piaţă sunt foarte mari. Noi lucrăm cu distribuitorii mari şi încercăm să facem o colaborare de lungă durată. Este o perspectivă mar epe piaţa germană. Germanii consumă foarte prune în stare proaspătă, în special toamna, pentru a găti tradiţionalele lor cake-uri. Dacă anul trecut am exportat peste o mie de tone de prune, anul acesta ne aşteptăm să crească de două ori cifra de export de prune în Germania. Consumatorii cu cât mai mult vor cunoaşte despre fructele noastre, cu atât mai mult vor cumpăra”, a declarat IURIE FALĂ, director Moldova Fruct.
Pentru a ajunge în pieţele din Germania, fermierii basarabenii trebuie să cunoască şi să respecte foarte bine regulile de joc. De exemplu, cantitatea de reziduri din pesticide, durata de viaţă a fructelor la raft şi nemijlocit tipul de ambalaj pe care îi solicită consumatorul final. Pentru a încuraja agricultorii, Moldova Fruct organizează anual cursuri de instruire, cu finanţare externă.
„Cu suportul partenerilor noştri, care sunt instituţii de cercetare din Italia, Olanda, Germania pe care îi aducem în Republica să ne instruiască cum să creştem după standartele lor. Avem posibilitatea să beneficiem de Agricultură Performantă care ne permite să avem acces la expertiză la inofensivitatea fructelor. Sunt mulţi agricultori care s-au certificat Global Gasp, datorită suportului acestui proiect şi într-adevăr am devenit mai atractivi faţă de consumatorii din Germania anume pe aspectul de prune”, a menţionatIURIE FALĂ, director Moldova Fruct
Un sprijin deosebit a venit şi din partea ambasadei Republicii Moldova în Germania. Autorităţile de la compania Moldova Fruct au cerut chiar înfiinţarea unei funcţii la ambasadă care să asigure intermedierea dintre agricultorii basarabeni şi importatorii germani.
„A fost o vizită de studiu a Moldova Fruct unde ama sigurat suport la întrevederea persoanelor de laboratoare, reprezentanţi a diferitor livezi, distribuitori locali, unde am fsot şi am discutat despre importul în Germania a fructelor din străinătate. Germanii au primit oferta foarte bine, ei au fost mulţumiţi de calitatea produselor livrate, inclusiv preţul şi gustul. Piaţa germană este una destul de complexă şi este envoie de o atitudine proactivă pentru a face cunoscut produsul nostru”, a declarat LEXANDRU VLASINCO, consilier economic Ambasada Republicii Moldova în Germania.
Cei de al ambasadă recunosc că stabilirea unui contact cu potenţialii importatori a fost dificil. Din păcate şi nemeritat, Republica Moldova nu este prea cunoscută la nivel European în domeniul exportului de fructe. Dintre potenţialii importatori, doar 5% au fost interesaţi, la început, de prunele basarabene.
"Foarte puţini cunosc despre ţara noastră, în special produsele noastre. Şi trebuie să baţi insistent la fiecare uşă. Mulţi producători din întreaga lume şi-ar dori să ajungă pe rafturile nemţeşti, sunt chiar şi din cei locali care nu pot ajunge pe rafturile lor. Avem de muncit, dar practica arată că avem succes deja”, a spus ALEXANDRU VLASINCO.
Şi nu doar prune am exportat. Pe placul nemţilor au fost şi cireşele sau caisele.
"Noi sperăm să identificăm oportunităţi pentru alte fructe, dar trebuie să cunoaştem că UE este un producător mare de struguri de masă, de prune. Trebuie încet să găsim cuâonsumatorii noştri pentru fructele noastre”, a menţionat IURIE FALĂ, director Moldova Fruct.
În 2019, fermierii basarabeni au trimis mai multe camioane pline cu fructe pentru a testa piaţa din Germania. Iar nemţilor, le-a plăcut. Aşa se face că pentru 2020, cota de export a fost majorată.
"Cu 10 mii de tone de struguri de masă s-a mărit cota în UE, era 10 mii, acum e 20 de mii. Prunele erau 10 mii, acum sunt 15 mii. Şi s-a repartizat o cotă de o mie de tone de cireşe. UE procedează în şa fel – mai întâi realizezi acea cotă cerută, iar dacă ea este împlinită, ceri deja adăugător altă cotă mai mare. Anul trecut noi am exportat peste 20 de mii de tone de prune în UE. O să mărim exportul şi va fi mărită cifra de export. Chiar dacă e supra-cotă şi trebuiau să achite suplimentar două mii de euro importatorii, ei nu s-au speriat şi au continuat să importe de la noi, fiindcă aveau interes”, a declarat VITALIE GORINCIOI, pomicultor
Fermerii din Republica Moldova au exportat anul trecut în Germania peste 600 de tone de prune. Cele mai multe fructe pleacă însă către pieţele din est.
"Trebuie să constatăm faptul că 60 la sută din prune pe care le produce Republica Moldova sunt exportate către piaţa din est. Aici mă refer la Federaţia Rusă, Belorusia. Este un consumator fidel şi trebuie să exploatăm această posibilitate. Dar ţările din Uniunea Europeană oferă un preţ mai bun decât CSI”, a spus URIE FALĂ, director Moldova Fruct.
Saltul uriaş pe piaţa europeană a fost făcut de agricultorii basarabeni de nevoie. Asta după ce Rusia a impus un embargou, în anul 2014. Atunci, majoritatea producătorilor s-au pomenit cu marfa stricată în depozite, din lipsa pieţilor alternative. Aşa că, pomicultorii basarabenii au început să caute soluţii şi au început să participe frecvent la expoziţiile mondiale de fructe.
Datorită unor astfel de platforme, unde producătorul se întâlneşte cu importatorul, cu timpul, fructele au început să fie exportate preponderent spre pieţile europene. Expoziiţiile şi târgurile tematice nu doar că lărgesc pieţele de desfacere, dar îi şi ajută pe agricultori ţină pasul cu tendinţele dictate de consumatorii finali.
"În acest an noi observăm că consumatorul final are preferinţe tot mai mari. Ei tind la confortul de a consuma fructele proaspete. Fructele trebuie să fie spaălate, feliate şi ambalate. Sau ele să fie gata spre a fi consumate. Este o tendinţă de ecologizare a ambalajelor. Se observă că producătorii şi guvernele acordă o atenţie mare a deşeurilkor pe care le lasă piaţa de fructe. Consumatorii tind să solicite fructe cu cele mai minime limite de reziduri şi chiar fără reziduri sau chiar organice. Fructele noastre sunt minim invazive şi calitatea o putem demonstra prin teste de laborator.”, a spus URIE FALĂ, director Moldova Fruct
Pentru a putea vinde pe piaţa europeană, drumul fermierilor este destul de anevoios. Aceştia au nevoie de certificate internaţionale - GLOBAL GAP şi GRASP. Iar pentru acestea, agricultorul trebuie să investească uneori şi sute de mii de euro în livezi intensive, tehnică de sortare şi de producere, dar şi în infrastructură. Trudea şi investiţiile loe sunt însă apreciate de potenţialii importatori.
"Nu este nicio diferenţă între fructele şi legumele din Republica Moldova în comparaţie cu Europa de Sud, Spania, Italia, Grecia, chiar şi România. Este aceeaşi calitate. Eu cred că în ultimii ani, agricultura din Europa de est, România, Polonia, Ungaria, Moldova, au făcut paşi importanţi în acest domeniu”,m a spus Alex Bosca, importator de fructe din Spania.
În 2019, Consiliul Uniunii Europene a aprobat decizia privind obţinerea condiţiilor preferenţiale suplimentare pentru exporturile pe piaţa Uniunii Europene. Prin urmare, fermierii din Republica Moldova nu mai sunt nevoiţi să achite taxe vamale pentru exportul de prune, struguri şi cireşe. Înţelegerea a fost semnată la 11 iulie 2019, de reprezentanţii guvernului condus de Maia Sandu.
"Noi am găsit Republica Moldova o foarte interesantă ţară pe domeniul prunelor. Pentru că aveţi o calitate foarte bună, o climă la fel de bună, şi cred că putem face afaceri cu producătorii basarabeni. Noi importăm prune din Republica Moldova fiindcă în magazinele noastre nu avem prune nemţeşti. Aşa că, suntem cointeresaţi să avem produse din alte ţări”, a spuys HANSA LEAHER, importator de prune din Germania.
Nemţii nu s-au lăsat uşor înduplecaţi. Specialiştii germani au cerut teste speciale în laboratoarele din Berlin pentru a depista nivelul de reziduri din prune. Şi mare le-a fost uimirea când au descoperit că nivelul de pesticide este cu mult sub norna europeană admisibilă.
„Cerinţele reţeţelor din Germania sunt mai riguroase. Dacă UE acceptă limite maxime de reziduri de un punct, atunci anumite amgazine acceptă 0,3 sau chiar o,3 puncte de reziduri în fructe”, a declarat IURIE FALĂ, director Moldova Fruct.
Printre cei care au exportat prune în Germania este şi Vitalie Gorincioi. Fermierul basarabean spune că că nemţii oferă cele mai bune preţuri pentru prune, însă condiţiile impuse sunt şi ele la cote înalte.
"Majoritatea prunelor produse le-am exportat în Germania şi nu vreau să spun că este o piaţă aşa speriaosă cum ne spunea. Trebuie să fie inofensive fructele. Aici se acordă o atenţie deosebită calităţii, nu doar ţara, dar şi companiile care distribuie această marfă au condiţii drastice faţă de rizidurile din fructe, adică ei au grijă de poporul său”, a spus VITALIE GORINCIOI, pomicultor.
Pe rafturile magazinelor din Germania au ajuns şi prunele din livezile de la Ştefan-Vodă. Ion Tulei a exportat anul trecut, pentru prima data, 300 de tone de prune.
„Prunele se ducea tradiţional pe piaţa rusă. Pentru noi a fost încercare bună. Noi tot timpul suntem bucuroşi de orice piaţă deschisă. Noi mergem acolo unde se oferă cel mai bun preţ şi nu dăm cu piciorul la nici o altă piaţă. Piaţa Federaţiei Ruse ne va prinde bine şi nu contează limba sau naţionalitatea, trebuie să avem relaţii de bussines cu fiecare”, a spus ION TULEI, pomicultor.
Fermierul recunoaşte că un astfel de succes se datorează muncii de ani de zile. Şi nu e deloc uşor. Fiecare importator are cerinţe diferite - de la gust, mărime, până la modul de ambalare a prunelor.
„Toate pregătirile au ani de zile. Am făcut toate certificatele necesare pentru piaţa europeană. Apoi am studiat cerinţa ambalajelor, pentur că fiecare importator cere ambalajul său. Aici au cerut cutie din lemn pe bretele. Fiindcă pe piaţa germană îi cunosc după cutie şi am pus exact 5 kg în ladă”, a declarat Ion Tulei.
Fermierii basarabeni au descoperit cu satisfacţie că piaţa germană este mai stabilă şi cu cele mai bune preţuri din Europa.
"Se respectă toate obligaţiile. Dacă ai semnat un contract cu anumite zile de plată, atunci se face în timp şi la oră, iar pe piaţa rusească, sunt momente când se întârzie foarte tare cu plata”, a precizat Ion Tulei.
Succesul de anul trecut al pomicultorilor care au exportat, în premieră, în Germania, este o dovadă că Republica Moldova poate produce fructe demne de cea mai riguroasă şi strictă piaţă din Europa.
"Pentru mine a exporta pe piaţa germană, înseamnă profesionalism. Să poţi să te descurci să ai un fruct de calitate, să nu ai reziduri şi să poţi concura cu fructele din uniunea europeană. Sunt foarte gustoase prunele noastre, nu au adausuri, nu au trataţi şi sunt mai ferme şi mai ecologice. Suntem în urmă cu tehnologia, dar avansăm la ceea ce ţine de calitatea gustului”, a spus ION IONAŞ, pomicultor.
Nemţii sunt lideri în Europa la consumul de fructe în stare proaspătă. Sunt lideri şi la corectitudine iar pretenţiile consumatorilor cresc de la o zi la alta. Calitatea e pe primul loc iar prunele din Basarabia sunt numai bine de stat pe masa nemţilor.
"Ei preferă să procure mai scump şi mai calitativ, regulile de inofensivitate şi calitate pe această piaţă sunt foarte mari. Noi lucrăm cu distribuitorii mari şi încercăm să facem o colaborare de lungă durată. Este o perspectivă mar epe piaţa germană. Germanii consumă foarte prune în stare proaspătă, în special toamna, pentru a găti tradiţionalele lor cake-uri. Dacă anul trecut am exportat peste o mie de tone de prune, anul acesta ne aşteptăm să crească de două ori cifra de export de prune în Germania. Consumatorii cu cât mai mult vor cunoaşte despre fructele noastre, cu atât mai mult vor cumpăra”, a declarat IURIE FALĂ, director Moldova Fruct.
Pentru a ajunge în pieţele din Germania, fermierii basarabenii trebuie să cunoască şi să respecte foarte bine regulile de joc. De exemplu, cantitatea de reziduri din pesticide, durata de viaţă a fructelor la raft şi nemijlocit tipul de ambalaj pe care îi solicită consumatorul final. Pentru a încuraja agricultorii, Moldova Fruct organizează anual cursuri de instruire, cu finanţare externă.
„Cu suportul partenerilor noştri, care sunt instituţii de cercetare din Italia, Olanda, Germania pe care îi aducem în Republica să ne instruiască cum să creştem după standartele lor. Avem posibilitatea să beneficiem de Agricultură Performantă care ne permite să avem acces la expertiză la inofensivitatea fructelor. Sunt mulţi agricultori care s-au certificat Global Gasp, datorită suportului acestui proiect şi într-adevăr am devenit mai atractivi faţă de consumatorii din Germania anume pe aspectul de prune”, a menţionatIURIE FALĂ, director Moldova Fruct
Un sprijin deosebit a venit şi din partea ambasadei Republicii Moldova în Germania. Autorităţile de la compania Moldova Fruct au cerut chiar înfiinţarea unei funcţii la ambasadă care să asigure intermedierea dintre agricultorii basarabeni şi importatorii germani.
„A fost o vizită de studiu a Moldova Fruct unde ama sigurat suport la întrevederea persoanelor de laboratoare, reprezentanţi a diferitor livezi, distribuitori locali, unde am fsot şi am discutat despre importul în Germania a fructelor din străinătate. Germanii au primit oferta foarte bine, ei au fost mulţumiţi de calitatea produselor livrate, inclusiv preţul şi gustul. Piaţa germană este una destul de complexă şi este envoie de o atitudine proactivă pentru a face cunoscut produsul nostru”, a declarat LEXANDRU VLASINCO, consilier economic Ambasada Republicii Moldova în Germania.
Cei de al ambasadă recunosc că stabilirea unui contact cu potenţialii importatori a fost dificil. Din păcate şi nemeritat, Republica Moldova nu este prea cunoscută la nivel European în domeniul exportului de fructe. Dintre potenţialii importatori, doar 5% au fost interesaţi, la început, de prunele basarabene.
"Foarte puţini cunosc despre ţara noastră, în special produsele noastre. Şi trebuie să baţi insistent la fiecare uşă. Mulţi producători din întreaga lume şi-ar dori să ajungă pe rafturile nemţeşti, sunt chiar şi din cei locali care nu pot ajunge pe rafturile lor. Avem de muncit, dar practica arată că avem succes deja”, a spus ALEXANDRU VLASINCO.
Şi nu doar prune am exportat. Pe placul nemţilor au fost şi cireşele sau caisele.
"Noi sperăm să identificăm oportunităţi pentru alte fructe, dar trebuie să cunoaştem că UE este un producător mare de struguri de masă, de prune. Trebuie încet să găsim cuâonsumatorii noştri pentru fructele noastre”, a menţionat IURIE FALĂ, director Moldova Fruct.
În 2019, fermierii basarabeni au trimis mai multe camioane pline cu fructe pentru a testa piaţa din Germania. Iar nemţilor, le-a plăcut. Aşa se face că pentru 2020, cota de export a fost majorată.
"Cu 10 mii de tone de struguri de masă s-a mărit cota în UE, era 10 mii, acum e 20 de mii. Prunele erau 10 mii, acum sunt 15 mii. Şi s-a repartizat o cotă de o mie de tone de cireşe. UE procedează în şa fel – mai întâi realizezi acea cotă cerută, iar dacă ea este împlinită, ceri deja adăugător altă cotă mai mare. Anul trecut noi am exportat peste 20 de mii de tone de prune în UE. O să mărim exportul şi va fi mărită cifra de export. Chiar dacă e supra-cotă şi trebuiau să achite suplimentar două mii de euro importatorii, ei nu s-au speriat şi au continuat să importe de la noi, fiindcă aveau interes”, a declarat VITALIE GORINCIOI, pomicultor
Fermerii din Republica Moldova au exportat anul trecut în Germania peste 600 de tone de prune. Cele mai multe fructe pleacă însă către pieţele din est.
"Trebuie să constatăm faptul că 60 la sută din prune pe care le produce Republica Moldova sunt exportate către piaţa din est. Aici mă refer la Federaţia Rusă, Belorusia. Este un consumator fidel şi trebuie să exploatăm această posibilitate. Dar ţările din Uniunea Europeană oferă un preţ mai bun decât CSI”, a spus URIE FALĂ, director Moldova Fruct.
Saltul uriaş pe piaţa europeană a fost făcut de agricultorii basarabeni de nevoie. Asta după ce Rusia a impus un embargou, în anul 2014. Atunci, majoritatea producătorilor s-au pomenit cu marfa stricată în depozite, din lipsa pieţilor alternative. Aşa că, pomicultorii basarabenii au început să caute soluţii şi au început să participe frecvent la expoziţiile mondiale de fructe.
Datorită unor astfel de platforme, unde producătorul se întâlneşte cu importatorul, cu timpul, fructele au început să fie exportate preponderent spre pieţile europene. Expoziiţiile şi târgurile tematice nu doar că lărgesc pieţele de desfacere, dar îi şi ajută pe agricultori ţină pasul cu tendinţele dictate de consumatorii finali.
"În acest an noi observăm că consumatorul final are preferinţe tot mai mari. Ei tind la confortul de a consuma fructele proaspete. Fructele trebuie să fie spaălate, feliate şi ambalate. Sau ele să fie gata spre a fi consumate. Este o tendinţă de ecologizare a ambalajelor. Se observă că producătorii şi guvernele acordă o atenţie mare a deşeurilkor pe care le lasă piaţa de fructe. Consumatorii tind să solicite fructe cu cele mai minime limite de reziduri şi chiar fără reziduri sau chiar organice. Fructele noastre sunt minim invazive şi calitatea o putem demonstra prin teste de laborator.”, a spus URIE FALĂ, director Moldova Fruct
Pentru a putea vinde pe piaţa europeană, drumul fermierilor este destul de anevoios. Aceştia au nevoie de certificate internaţionale - GLOBAL GAP şi GRASP. Iar pentru acestea, agricultorul trebuie să investească uneori şi sute de mii de euro în livezi intensive, tehnică de sortare şi de producere, dar şi în infrastructură. Trudea şi investiţiile loe sunt însă apreciate de potenţialii importatori.
"Nu este nicio diferenţă între fructele şi legumele din Republica Moldova în comparaţie cu Europa de Sud, Spania, Italia, Grecia, chiar şi România. Este aceeaşi calitate. Eu cred că în ultimii ani, agricultura din Europa de est, România, Polonia, Ungaria, Moldova, au făcut paşi importanţi în acest domeniu”,m a spus Alex Bosca, importator de fructe din Spania.
În 2019, Consiliul Uniunii Europene a aprobat decizia privind obţinerea condiţiilor preferenţiale suplimentare pentru exporturile pe piaţa Uniunii Europene. Prin urmare, fermierii din Republica Moldova nu mai sunt nevoiţi să achite taxe vamale pentru exportul de prune, struguri şi cireşe. Înţelegerea a fost semnată la 11 iulie 2019, de reprezentanţii guvernului condus de Maia Sandu.
