Petru Macovei, director executiv al Asociaţiei Presei Independente: Cele mai multe falsuri sunt pe reţelele sociale
Vizualizari:

Petru Macovei, director executiv al Asociaţiei Presei Independente: Cele mai multe falsuri sunt pe reţelele sociale

Fenomenul ştirilor false uşor a trecut dintr-un spaţiu în altul şi, în prezent, cele mai multe falsuri sunt pe reţelele sociale, iar oamenii care nu au suficient de dezvoltată gândirea critică le distribuie, intoxicând un număr mare de cetăţeni. Soluţia ar fi ca pentru distribuirea intenţionată a unor ştiri false să existe pedepse, inclusiv penale. Opinia a fost exprimată de către Petru Macovei, director executiv al Asociaţiei Presei Independente API, la dezbaterea publică „Despre metehnele noi şi vechi ale procesului electoral 2020, developate de presă şi metehnele noi şi vechi ale presei, developate de procesul electoral”, organizate de Agenţia de presă IPN.

„În România există o prevedere în Codul penal prin care se aplică pedepse pentru distribuirea intenţionată a ştirilor false, dacă intenţia este dovedită. Dar în condiţiile unei democraţii fragile cum este cea a Republicii Moldova, introducerea unei prevederi de felul acesta ar putea să ducă la reglări de conturi şi la închiderea unor instituţii media indezirabile puterii. Într-o societate sănătoasă, astfel de lucruri sunt pedepsite. De exemplu, în Ţările Baltice, există prevederi legale care se şi aplică. Anume de aceea, Ţările Baltice nu sunt atât de intoxicate. Or, şi ele sunt în zona de influenţă a Federaţiei Ruse, există şi acolo populaţie vorbitoare de limbă rusă. Nu toţi, dar o bună parte din ei sunt în capcana acestor ştiri propagandistice, însă acolo există o înţelegere clară a ceea ce ar trebui să fie presa şi cum ea funcţionează”, a menţionat Petru Macovei.

Potrivit lui, într-o ţară sănătoasă, dar nu e şi cazul Republicii Moldova, autoreglementarea jurnalistică funcţionează. Petru Macovei a adus exemplul Letoniei, unde lucrurile funcţionează pentru că are o lege care prevede că jurnalistul trebuie să-şi asume deontologia. Exista şi Consiliul de presă, care spre deosebire de cel din Republica Moldova, poate să aplice penalităţi. „Sunt multe ţări în lume în care mecanismele de autoreglementare, comisiile de etică chiar funcţionează. E foarte important ca la procesele de autogerlementare să participe şi proprietarii de media, care la modul ideal ar trebui să fie oameni de afaceri, care au un business în media, nu politicieni, care vor să manipuleze opinia publică prin intermediul media. În societăţile normale, oamenii de afaceri, care deţin proprietăţi media sunt interesaţi să existe credibilitate, ca publicul să aibă încredere în ziarul, portalul sau postul TV care îi aparţine. Corespunzător, ei investesc în structurile de autoreglementare, plătind ca cineva să-i monitorizeze produsul, să-i arate unde greşeşte, ca produsul lui să fie curat, publicul să fie convins ca ceea ce scrie sau spune el e este corect”, a explicat expertul.

El s-a referit şi la situaţia care se atestă cu publicitatea mascată a unor candidaţi în mediul online. „Pe portalurile pe care le monitorizăm sunt multe materiale - publicitate mascată, care sunt articole de promovare a unor candidaţi în aceste alegeri. Ele sunt ascunse la rubricile de ştiri, de politic, nu sunt marcate ca publicitate însă sunt texte - reclame la modul clasic. Asta este o mare problemă în această campanie electorală”, a remarcat directorul API.

În opinia sa, rolul presei în cadrul campaniilor electorale este să informeze cetăţenii despre cine sunt candidaţii, ce reprezintă şi care sunt platformele lor electorale pentru ca alegătorul să poată face o alegere conştientă.
 
Similare
RECOMANDĂRI