Astăzi în sesiunea plenară a Parlamentului European vor avea loc dezbateri cu privire la implementarea prevederilor din Acrodul de Asociere al R. Moldova şi Georgiei cu UE. Conform programului, dezbaterile vor începe la ora 17:30 ( ora 18:30, ora R. Moldova), vor dura circa 50 de minute, iar mâine, 15 noiembrie, un raport în acest sens va fi supus votului de către europarlamentari.
„La patru ani după semnarea de către UE a trei acorduri de asociere, inclusiv a Acordului DCFTA (Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător) cu Moldova, Georgia şi Ucraina, Parlamentul European a decis să evalueze nivelul de punere în aplicare a acestor acorduri”, se menţionează în Raport
Comisia pentru Afaceri Externe concluzionează că au existat incontestabil evoluţii pozitive în unele domenii, în special fiind subliniate acţiunile ferme luate pentru îmbunătăţirea sistemică a sectorului financiar şi prin urmare, pentru minimizarea riscului unei alte fraude bacare, precum şi creşterea impresionantă a comerţului bilateral.
Totuşi, membrii Comisiei spun că aceste evoluţii au fost umbrite de către regresul privind valorile fundamentale legate de standardele democratice, de care este legată si acordarea asistenţei financiare de către UE, dar şi regimul fără vize pentru cetăţenii R. Moldova.
Mai exact, în acest raport, Comisia pentru afaceri Externe subliniază câteva din preocupările sale: reforma electorală, care nu este în conformitate cu recomandările Comisie de la Veneţia şi OSCE, anularea recentelor alegeri pe motive dubioase şi netransparente, presiunea exercitată asupra liderilor opoziţiei sau a autorităţilor locale, finanţarea excesivă şi netransparentă a partidelor, lipsa independenţei sistemului judiciar, progresele limitate în combaterea corupţiei, progresele limitate în cadrul anchetei privind furtul miliardului, monopolizarea mass-media, adoptarea cu întârziere a noului cod audiovizual, dar şi încercările de a limita libertatea de acţiune a reprenzentanţilor societăţii civile şi de a-i discredita.
Raportul face apel la autorităţile R. Moldova să rezolve urgent aceste probleme în conformitate cu angajamentele sale.
De asemenea, în Raport se menţionează că orice decizie privind plăţile viitoare din cadrul asistenţei macrofinanciare ar trebui să fie luată numai după alegerile parlamentare planificate şi cu condiţia ca acestea să aibă loc în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internaţional şi să fie evaluate de către organisme internaţionale specializate - în acest context, Parlamentul European îşi exprimă disponibilitatea să joace rolul de observator la următoarele alegeri parlamentare.
Totuşi, UE va acorda asistenţă pentru societatea civilă, sectorul privat şi autorităţile locale.
Raportul aminteşte că, conform Acordului de Asociere, dacă sunt încălcate principiile democratice, acest fapt poate să conducă la suspendarea drepturilor aferente acestui Acord.
„Republica Moldova este un stat capturat de interese oligarhice, cu o concentrare a puterii politice şi economice în mâinile unui grup restrâns de persoane care îşi exercită influenţa asupra Parlamentului, Guvernului, partidelor politice, administraţiei publice, poliţiei, sistemului judiciar şi mass-mediei, ceea ce duce la o aplicare extrem de nesatisfăcătoare a legislaţiei, din care cetăţenii au prea puţin de câştigat”, se spune în Rezoluţia propusă spre aprobare în PE.
De asemenea, Paarlamentul European îşi reînnoieşte apelurile, pe baza constatărilor şi recomandărilor din primul şi al doilea raport Kroll, care ar trebui publicat integral, la urmărirea penală rapidă şi transparenţă a tuturor celor responsabili de frauda bancară şi îşi exprimă preocuparea cu privire la riscul crescut al spălării banilor ca urmare a adoptării pripite, în iulie 2018, a aşa-numitului „pachet de reforme fiscale”, care include un regim de amnistie fiscală ce ar putea legaliza activele dobândite în mod ilicit; solicită modificarea pachetului legislativ, pentru a elimina astfel de lacune şi, între timp, se angajează să continue să acorde o deosebită atenţie punerii sale în aplicare.
Comisia pentru Afaceri Externe concluzionează că au existat incontestabil evoluţii pozitive în unele domenii, în special fiind subliniate acţiunile ferme luate pentru îmbunătăţirea sistemică a sectorului financiar şi prin urmare, pentru minimizarea riscului unei alte fraude bacare, precum şi creşterea impresionantă a comerţului bilateral.
Totuşi, membrii Comisiei spun că aceste evoluţii au fost umbrite de către regresul privind valorile fundamentale legate de standardele democratice, de care este legată si acordarea asistenţei financiare de către UE, dar şi regimul fără vize pentru cetăţenii R. Moldova.
Mai exact, în acest raport, Comisia pentru afaceri Externe subliniază câteva din preocupările sale: reforma electorală, care nu este în conformitate cu recomandările Comisie de la Veneţia şi OSCE, anularea recentelor alegeri pe motive dubioase şi netransparente, presiunea exercitată asupra liderilor opoziţiei sau a autorităţilor locale, finanţarea excesivă şi netransparentă a partidelor, lipsa independenţei sistemului judiciar, progresele limitate în combaterea corupţiei, progresele limitate în cadrul anchetei privind furtul miliardului, monopolizarea mass-media, adoptarea cu întârziere a noului cod audiovizual, dar şi încercările de a limita libertatea de acţiune a reprenzentanţilor societăţii civile şi de a-i discredita.
Raportul face apel la autorităţile R. Moldova să rezolve urgent aceste probleme în conformitate cu angajamentele sale.
De asemenea, în Raport se menţionează că orice decizie privind plăţile viitoare din cadrul asistenţei macrofinanciare ar trebui să fie luată numai după alegerile parlamentare planificate şi cu condiţia ca acestea să aibă loc în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internaţional şi să fie evaluate de către organisme internaţionale specializate - în acest context, Parlamentul European îşi exprimă disponibilitatea să joace rolul de observator la următoarele alegeri parlamentare.
Totuşi, UE va acorda asistenţă pentru societatea civilă, sectorul privat şi autorităţile locale.
Raportul aminteşte că, conform Acordului de Asociere, dacă sunt încălcate principiile democratice, acest fapt poate să conducă la suspendarea drepturilor aferente acestui Acord.
„Republica Moldova este un stat capturat de interese oligarhice, cu o concentrare a puterii politice şi economice în mâinile unui grup restrâns de persoane care îşi exercită influenţa asupra Parlamentului, Guvernului, partidelor politice, administraţiei publice, poliţiei, sistemului judiciar şi mass-mediei, ceea ce duce la o aplicare extrem de nesatisfăcătoare a legislaţiei, din care cetăţenii au prea puţin de câştigat”, se spune în Rezoluţia propusă spre aprobare în PE.
De asemenea, Paarlamentul European îşi reînnoieşte apelurile, pe baza constatărilor şi recomandărilor din primul şi al doilea raport Kroll, care ar trebui publicat integral, la urmărirea penală rapidă şi transparenţă a tuturor celor responsabili de frauda bancară şi îşi exprimă preocuparea cu privire la riscul crescut al spălării banilor ca urmare a adoptării pripite, în iulie 2018, a aşa-numitului „pachet de reforme fiscale”, care include un regim de amnistie fiscală ce ar putea legaliza activele dobândite în mod ilicit; solicită modificarea pachetului legislativ, pentru a elimina astfel de lacune şi, între timp, se angajează să continue să acorde o deosebită atenţie punerii sale în aplicare.
