Eurodeputaţii îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia.

Textul arată că Parlamentul European ”este profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România” şi ”condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018”.

Un draft al Rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept în România a fost publicat încă din 7 noiembrie pe site-ul Parlamentului European.

Rezoluţia conţine 13 recomandări şi semnalează îngrijorările organismului europen privind modificarea legilor justiţiei şi a codurilor penale din România, ce pot submina structural independenţa justiţiei şi capacitatea de luptă împotriva corupţiei. În document este condamnată şi intervenţia violentă a forţelor de ordine în timpul protestelor din august de la Bucureşti.

Europarlamentarii solicită autorităţilor române să instituie garanţii pentru a evita ingerinţele în puterea judiciară şi să oprească tentativele de dezincriminare a corupţiei.

În document sunt invocate restricţiile politice şi economice la adresa presei.

Documentul cere României să pună în aplicare recomandările Comisiei de la Veneţia.

Proiectul de rezoluţie cere Comisiei Europene să instituie, la nivelul UE, un mecanism care să monitorizeze lupta anticorupţie din statele membre.

Draft-ul Rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:

1 . Subliniază că este fundamentală garantarea respectării pe deplin a valorile europene comune enumerate la articolul 2 din Tratatul pentru Uniunea Europeană.

2. Este profund îngrijorat de rescrierea legilor justiţiei şi a legislaţiei penale, în mod special de potenţialul de a submina structural independenţa sistemului de justiţie şi capacitatea de a lupta eficient împotriva corupţiei din România, precum şi de a afecta statul de drept.

3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de ordine în timpul protestelor de la Bucureşti din luna august.

4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii.

5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia şi să aplice strategia naţională anticorupţie.

6. Recomandă ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor, cu atenţie la potenţialul efect de intimidare pe care îl poate avea asupra societăţii civile şi la modul în care afectează principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată; consideră că această legislaţie ar trebui să fie în deplină conformitate cu cadrul UE.

7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice şi libertatea presei şi faţă de propunerile legislative care pedepsesc denigrarea României în afara ţării.

8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue implicarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative înainte de aprobarea lor finală.

9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în baza principiului cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat.

10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că CE a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie.

11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale; reiterează că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;

12. Solicită Comisiei Europene să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române în urma recomandărilor, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate.

13. Încredinţează preşedintelui său sarcina de a transmite această rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi preşedintelui României.

Şedinţa plenară de la Strasbourg în care a fost votată Rezoluţia privind statul de drept a fost programată de la ora 12.00 (13.00, ora Republicii Moldova).