Cu 566 de voturi pentru (94 împotrivă şi 31 de abţineri), Parlamentul European (PE), reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat principiul unei reduceri a numărului său total de locuri de la 721 la 705 pentru viitoarea legislatură (2019-2024).
 
Alegerile europene vor avea loc între 23 şi 26 mai 2019, cu două luni după plecarea Marii Britanii şi a celor 73 de eurodeputaţi ai săi.
 
Dintre cele 73 de mandate britanic lăsate vacante, 27 vor fi redistribuite unui număr de 14 ţări din UE considerate "uşor subreprezentate" în legislativul comunitar.
 
Astfel, Franţa (79 comparativ cu 74 în prezent) şi Spania (59 faţă de 54) vor fi principalele beneficiare, fiind urmate de Italia (+3, adică 76 în total), Olanda (+3; 29 de mandate), Irlanda (+2; 13 mandate). Polonia, România, Suedia, Austria, Danemarca, Slovacia, Finlanda, Croaţia şi Estonia vor avea fiecare câte un reprezentant suplimentar în PE. Germania va avea 96 de eurodeputaţi.
 
În cazul aderării unor noi ţări în viitor, numărul mandatelor din PE, care îşi ţine alternativ sesiunile plenare la Strasbourg şi Bruxelles, ar putea creşte din nou, însă fără a depăşi vreodată limita de 750 de deputaţi (plus preşedintele PE), aşa cum prevăd tratatele europene.
 
Eurodeputatul portughez socialist Pedro Silva Pereira, co-raportor al textului votat, a salutat schimbarea, spunând că "este o reîmpărţire mai justă, în sfârşit conformă cu principiul proporţionalităţii degresive" şi cu principiul ca niciun stat să nu piardă vreun loc.
 
Această redistribuire mai trebuie să primească undă verde şi din partea şefilor de stat şi de guvern europeni la viitorul lor summit de la Bruxelles la 28 şi 29 iunie.