Lipsit de posibilitatea de a importa imagine pozitivă din relaţionarea directă cu UE, după recenta răcire a dialogului, Partidul Democrat foloseşte introducerea vectorului european în Constituţie drept generator de asociere cu UE, scrie politologul Dionis Cenuşa într-un articol analitic pentru Agenţia IPN.
În opinia lui, motivaţia guvernării de a exploata acest dosar este diversă şi se focusează pe multiple aspecte electorale.
În primul rând, crede politologul, integrarea europeană însumează atât idei cât şi experienţe pozitive, cu care segmente largi din societate se asociază automat şi în mod benevol. El aminteşte că ultimele sondaje indică o revitalizare a predispoziţiei europene în rândul cetăţenilot. De aceea, Dionis Cenuşa opinează că guvernarea nu face altceva decât să valorifice un bun politic gratuit, pe care alte partide nu pot sau nu vor să îl capitalizeze în acelaşi fel.
Al doilea lucru, explicat de către politolog, ţine de dorinţa PDM de a diminua prezenţa opoziţiei, în care UE are încredere, în viitorul legislativ. Dacă Curtea Constituţională va permite derularea plebiscitului în ziua alegerilor, contrar actualei interdicţii de 60 de zile înainte şi după alegerilor, atunci guvernarea va reuşi să impună opoziţiei pro-UE o situaţia dilematică dificilă, explică Dionis Cenuşă.
Pe de o parte, opoziţia va fi atentă cu boicotarea referendumului după exemplul celui pentru demiterea lui Dorin Chirtoacă (din noiembrie 2017), deoarece poate demobiliza participarea electoratului la alegeri, desfăşurate concomitent cu referendumul, anticipează politologul. Iar, pe de altă parte, el crede că liderii opoziţiei vor fi nevoiţi să promoveze participarea activă la vot, ceea ce indirect poate contribui la succesul referendumului.
În alt treilea rând, involuntar, partidele care se opun guvernării sunt nevoite să se distanţeze de retorica pro-europeană, preluată cu forţa de către PDM şi partenerii săi, comentează Dionis Cenuşa. Forţele politice pro-UE nici anterior nu au fost capabile să absoarbă tot potenţialul pro-european al electoratului, subliniază politologul.
Din cauza acţiunilor democraţilor, noi grupuri de electorat fie îşi vor neutraliza preferinţele geopolitice, fie se vor abţine de la politica activă, deoarece niciun partid nu îmbrăţişează aspiraţiile europene în mod autentic şi exhaustiv, concluzionează politologul.
În primul rând, crede politologul, integrarea europeană însumează atât idei cât şi experienţe pozitive, cu care segmente largi din societate se asociază automat şi în mod benevol. El aminteşte că ultimele sondaje indică o revitalizare a predispoziţiei europene în rândul cetăţenilot. De aceea, Dionis Cenuşa opinează că guvernarea nu face altceva decât să valorifice un bun politic gratuit, pe care alte partide nu pot sau nu vor să îl capitalizeze în acelaşi fel.
Al doilea lucru, explicat de către politolog, ţine de dorinţa PDM de a diminua prezenţa opoziţiei, în care UE are încredere, în viitorul legislativ. Dacă Curtea Constituţională va permite derularea plebiscitului în ziua alegerilor, contrar actualei interdicţii de 60 de zile înainte şi după alegerilor, atunci guvernarea va reuşi să impună opoziţiei pro-UE o situaţia dilematică dificilă, explică Dionis Cenuşă.
Pe de o parte, opoziţia va fi atentă cu boicotarea referendumului după exemplul celui pentru demiterea lui Dorin Chirtoacă (din noiembrie 2017), deoarece poate demobiliza participarea electoratului la alegeri, desfăşurate concomitent cu referendumul, anticipează politologul. Iar, pe de altă parte, el crede că liderii opoziţiei vor fi nevoiţi să promoveze participarea activă la vot, ceea ce indirect poate contribui la succesul referendumului.
În alt treilea rând, involuntar, partidele care se opun guvernării sunt nevoite să se distanţeze de retorica pro-europeană, preluată cu forţa de către PDM şi partenerii săi, comentează Dionis Cenuşa. Forţele politice pro-UE nici anterior nu au fost capabile să absoarbă tot potenţialul pro-european al electoratului, subliniază politologul.
Din cauza acţiunilor democraţilor, noi grupuri de electorat fie îşi vor neutraliza preferinţele geopolitice, fie se vor abţine de la politica activă, deoarece niciun partid nu îmbrăţişează aspiraţiile europene în mod autentic şi exhaustiv, concluzionează politologul.
