„Transparenţa într-un stat porneşte în primul rând de la gradul de democraţie care există într-o societate, pentru că totul depinde de interesul pe care-l poartă o majoritate parlamentră”, consideră deputatul PL Lilian Carp.

Potrivit lui Carp, acţiunile pe care le întreprinde Parlamentul nu au cum să insufle încredere: „Când vorbim despre modificarea Constituţiei şi alegerea judecătorilor, sunt subiecte destul de sensibile pentru societate, iar acest lucru nici măcar n-a fost dezbătut public. Populaţia aşteaptă ca anumite subiecte, care sunt foarte sensibile, să fie dezbătute în societate, nu marţi faci briefing la sediul partidului, miercuri proiectul este înregistrat în comisii şi joi deja se votează.”

„De unde populaţia poate avea încredere în această instituţie politică?”, se întreabă Lilian Carp.

Eexperta Centrului de Resurse Juridice din Moldova Sorina Macrinici consideră că dacă Parlamentul ar avea voinţă să facă nişte dezbateri publice reale şi eficiente, atunci lista celor care lucrează pe anumite subiecte va fi cunoscută: ”Noi am asitat la astfel de dezbateri mimate, când s-a modificat sistemul electoral, iar discuţii de fapt nu au avut loc. Unele părţi spuneau că schimbarea este foarte bună fără să motiveze de ce. Iar când faci o dezbatere este important să dezbaţi argumentele. Şi aici vine rolul societăţii civile reale, să vină să critice şi să aibă propuneri.”

Sorina Macrinici spune că sunt şi proiecte de legi care au fost adoptate cu modificări în Parlament şi au adus foarte multe cheltuieli la bugetul de stat: „În 2017, Guvernul a venit cu un proiect care prevedea anularea facilităţilor fiscale şi vamale pentru magazinele din regim dutyfree, spunând că este o prevedere inclusă în Acordul de Asociere. Respectiv, acele magazine trebuiau să plătească toate taxele de import ca şi toţi ceilalţi. În a doua lectură, această prevedere a fost pur şi simplu exclusă, fără niciun fel de aviz pozitiv al Guvernului. Iar acest lucru este neconstituţional. Aceasta înseamnă mai puţine venituri la buget.”

De cealaltă parte, vicepreşedintele Parlamentului, deputatul PPEM Valeriu Ghileţchi, a declarat că se iau măsuri de îmbunătăţire a transparenţei legislative: „Pe actuala pagină web a Parlamentului am putea oferi mai multă informaţie, despre actul care a intrat în proces legislativ, la ce etapă se află acest act, dacă a fost votat în prima lectură. Şi amendamentele trebuie să se regăsească pe site, deoarece de multe ori amendamentele pot schimba conţinutul iniţial al proiectului de lege. Apoi să fie specificată soarta acestui proiect: a fost votat sau respins.”

Valeriu Ghileţchi a mai declarat că în comparaţie cu 10 ani în urmă, s-a înregistrat un progres substanţial şi avem o transparenţă mult mai mare. Mai mult, vicepreşedintele Parlamentului spune că în curând va fi implementat un nou program numit e-Parlament.

„Republica Moldova a semnat un contract cu o companie din Macedonia pentru a implementa un program numit e-Parlamnet. Vrem digitalizarea procesului  legislativ. Prin această digitalizare, vom putea oferi o transparenţă şi mai mare, ca oamenii să cunoască soarta unui proiect care a intrat în procesul legislativ, până la finalul lui, inclusiv cum votează deputaţii. Pentru că astăzi voturile nu sunt electronice şi atunci cetăţenii nu pot şti exact cum s-a votat”, a conchis Ghileţchi.