În acest fel, administraţia de la Tiraspol reuşeşte să subvenţioneze bugetul deficitar al regiunii şi să creeze condiţii favorabile pentru operatorii economici din regiune, susţine Denis Cenuşa într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.

Moldavskaya GRES produce electricitate din gazul rusesc pentru care nu plăteşte, fiind astfel privilegiată comparativ cu alţi furnizori din regiune, care pot furniza electricitate către malul drept al Nistrului, scrie Denis Cenuşa.

El subliniază că neachitarea pentru gazul rusesc reduce costurile de producţie şi sporeşte competitivitatea bunurilor din regiunea transnistreană, inclusiv cele exportate pe piaţa europeană în baza prevederilor DCFTA.

Potrivit lui, nesoluţionarea problemei datoriei la gaze agravează previzibilitatea faţă de tot sectorul energetic.

El consideră că cele mai pesimiste scenarii includ posibilitatea ca Rusia să folosească datoria pentru a prelua controlul asupra unei părţi din infrastructura energetică, inclusiv a celei create pe banii europenilor, sau pentru a atinge obiective de ordin politic, cum ar fi federalizarea Moldovei.

În loc să fie stopate sursele ce creează datorii, autorităţile de la Chişinău contribuie la menţinerea lor. Aceasta are loc prin reînnoirea achiziţiei de electricitate de la Moldavskaya GRES prin licitaţia câştigată de către Energocom S.A., opinează politologul.

Denis Cenuşa consideră că o schimbare radicală de situaţie va avea loc dacă va fi finalizată construirea interconexiunilor cu România pe electricitate şi gaze naturale. Iniţiativele date trebuie privite de către partenerii europeni ca investiţie în securitatea energetică.

Pe lângă interconectare, UE şi alţi actori europeni trebuie să încurajeze dezbaterile despre soluţionarea problemei datoriei pentru gazele ruseşti, ale cărei costuri economice şi (geo)politice pot avea consecinţe nefaste, puternic subestimate în prezent, mai spune Cenuşa.