Gina Lentine, expertă de la Washington, coordonatoare de programe Freedom House, spune că potrivit raportului privind libertatea presei în lume de anul trecut, realizat de Freedom House, situaţia mass-mediei în Republica Moldova a scăzut cu un punct.

Experta mai adaugă că unul dintre motivele pentru care libertatea presei în R. Moldova a scăzut ţine de libertatea exprimării opiniei şi a înrăutăţirii mediului general. „Una din provocările principale care ţine de protecţia şi libertatea exprimării în Republica Moldova este legislaţia slabă şi implementarea slabă a acestei legislaţii. Un alt factor cheie reflectat în acest raport a fost că deşi oamenii din Republica Moldova pot avea o atitudine critică, există tot mai multe îngrijorări privind critica faţă de guvern, în special dacă acei oameni lucrează în guvern sau în mass-media, sau în societatea civilă. S-ar putea să ducă acest lucru la pierderea locului de muncă. Şi un jurnalist trebuie să aleagă dintre ceea ce preferă şi ceea ce i se permite într-un fel sau ce poate să scrie”.

Corina Cepoi susţine că autocenzura este prezentă nu doar în mass-media din Republica Moldova, dar şi în cea din alte ţări din regiune.

Corina Cepoi mai menţionează că fiecare televiziune din Republica Moldova este monitorizată cum reflectă anumite subiecte atât de organizaţiile din ţară, cât şi de cele internaţionale. Această monitorizare este realizată pentru a putea „să vedem unde într-adevăr sunt diferite păreri, pentru că sunt şi astfel de exemple, nu doar de stânga şi de dreapta. Dar sunt organizaţii de media care oferă tuturor voce, însă ei sunt în mare minoritate. Sunt foarte puţine organizaţii de presă care într-adevăr oferă o diversitate de opinii. Sunt mai mulţi cei care lucrează pentru un anumit proprietar care dictează o politică editorială dezechilibrată”.

Analistul politic Corneliu Ciurea este de părere că „nu este atât problema concentrării mass-media, cât faptul sau posesii disproporţionate, pentru că există, putem nominaliza holding-ul despre care se zice că este dominant şi există şi alte forţe politice care colaborează cu anumite posturi de televiziune, radio. Dacă facem o cartografiere sinceră a pieţei audiovizualului, care ţine cont şi de audienţă, vom vedea că lucrurile sunt mai mult sau mai puţin echilibrate. De exemplu aş spune că postul de televiziune Jurnal TV este foarte vizionat şi este privit de multe ori mult mai atent de către publicul nostru decât Publika TV. Sau de exemplu PRO TV, din punctul meu de vedere, ei prezintă destul de echilibrat lucrurile, mai mult decât atât chiar deseori în favoarea opoziţiei. Din acest punct de vedere, putem spune că există câteva posturi de televiziune care favorizează puterea şi câteva posturi de televiziune care favorizează opoziţia”.

Analistul politic consideră că o altă problemă cu care se confruntă opoziţia este cea economică şi se referă la publicitate. „Din acest punct de vedere, probabil opoziţia este dezavantajată pe piaţă, dar ei au găsit o soluţie : obţinerea de granturi, de ajutoare din partea partenerilor externi. Mie mi se pare o modalitate echitabilă de a egala şansele pe piaţa audiovizualului, dacă ne referim la informaţia politică. Şi avem televiziuni astăzi care au granturi, care beneficiază de finanţări din afară. Situaţia nu mi se pare tragică, aşa cum au mulţi tendinţa să o dramatizeze din punctul de vedere al deconcentrării. Nu este chiar atât de concentrată. Evident, puterea are un anumit avantaj financiar, opoziţia are un avantaj ideologic. Lumea este curioasă să afle mai mult ce spune opoziţia”.

Corina Cepoi declară că accesul la piaţa publicitară, la fel este limitat. „În afară de concentrarea în proporţie de 80 la sută în mâinile oligarhilor a presei, mai este şi concentrarea publicităţii în aceeaşi proporţie. Deci, dacă nu ar fi tăiat accesul la resurse financiare corecte echitabile, pentru că atunci când clienţilor li se condiţionează plasarea publicităţii pe principalele canale, li se oferă şi reduceri semnificative. Ei atunci aleg să nu plaseze publicitatea în canalele care li s-au spus să nu facă”.

Directoarea Internews în Republica Moldova mai precizează că posturile de televiziune, în ceea ce priveşte subiectele electorale, sunt monitorizate şi de organizaţiile internaţionale, precum OSCE. „Rezultatele coincid, sunt şi reuşesc organizaţiile media locale să prezinte informaţia în alegeri echilibrat. Este şi televiziunea publică, este şi PRO TV-ul care nu este o voce a opoziţiei”.