Niciun partid aflat la guvernare nu va fi capabil să implementeze reforme nepopulare decât numai dacă are suficientă legitimitate, scrie politologul Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.
Opinia publică nu va acorda credit de încredere fără să fie satisfăcută de calitatea guvernanţilor, explică politologul. Cu cât mai joase sunt criteriile de evaluare a guvernării de către public, continuă Dionis Cenuşa, cu atât guvernarea pare mai puţin integră, profesionistă şi eficace în comparaţie cu guvernele statelor membre UE.
Politologul prezintă două condiţii necesare pentru a schimba starea lucrurilor. Pe de o parte, pentru a spori exigenţa cetăţenilor din ţările Parteneriatului Estic, scena politică trebuie renovată cu forţe mai transparente şi mai democratice, iar regulile de joc să fie echitabile. Pe de altă parte, guvernele naţionale din UE trebuie să menţină standarde înalte de democraţie. Dacă acestea vor înceta să fie modele demne de urmat pentru ţările din vecinătatea estică, atunci acestea se vor converti în exemple de ţări comparate cu Rusia – Ungaria sau Polonia.
Dionis Cenuşa analizează datele sondajelor de până în 2017. În opinia lui, acestea denotă că de la 70% de suport acordat în 2007 unei eventuale aderări la UE s-a ajuns la circa 45% peste 10 ani.
Totodată, politologul menţionează că întrebările în care opţiunea pro-UE este comparată cu cea pro-Uniunea Eurosiatică au început să fie adresate abia în noiembrie 2014 (conform datelor IPP).
În general, este vizibilă formarea percepţiei cu privire la apropierea de UE sub presiunea defectelor sau succeselor guvernărilor care s-au manifestat în favoare UE, de la PCRM până la Democraţi, subliniază Dionis Cenuşa.
Politologul constată că democraţii, împreună cu alte partide pro-europene care au guvernat în perioada 2009-2017, au „reuşit” să reducă sentimentele pro-UE de la circa 66% până la 39% şi să le stimuleze până la 45% în 2017.
Legitimitatea vectorului european în Moldova este croită de comportamentul partidelor care pretind că sunt pro-europene. Pentru a scoate din joc partidele care mimează integrarea europeană, atât UE cât şi alţi parteneri decât guvernarea – opoziţia, societatea civilă, mass-media, trebuie să fie obiectivi, sinceri şi coerenţi, atunci când critică guvernarea, conchide Dionis Cenuşă.
Politologul prezintă două condiţii necesare pentru a schimba starea lucrurilor. Pe de o parte, pentru a spori exigenţa cetăţenilor din ţările Parteneriatului Estic, scena politică trebuie renovată cu forţe mai transparente şi mai democratice, iar regulile de joc să fie echitabile. Pe de altă parte, guvernele naţionale din UE trebuie să menţină standarde înalte de democraţie. Dacă acestea vor înceta să fie modele demne de urmat pentru ţările din vecinătatea estică, atunci acestea se vor converti în exemple de ţări comparate cu Rusia – Ungaria sau Polonia.
Dionis Cenuşa analizează datele sondajelor de până în 2017. În opinia lui, acestea denotă că de la 70% de suport acordat în 2007 unei eventuale aderări la UE s-a ajuns la circa 45% peste 10 ani.
Totodată, politologul menţionează că întrebările în care opţiunea pro-UE este comparată cu cea pro-Uniunea Eurosiatică au început să fie adresate abia în noiembrie 2014 (conform datelor IPP).
În general, este vizibilă formarea percepţiei cu privire la apropierea de UE sub presiunea defectelor sau succeselor guvernărilor care s-au manifestat în favoare UE, de la PCRM până la Democraţi, subliniază Dionis Cenuşa.
Politologul constată că democraţii, împreună cu alte partide pro-europene care au guvernat în perioada 2009-2017, au „reuşit” să reducă sentimentele pro-UE de la circa 66% până la 39% şi să le stimuleze până la 45% în 2017.
Legitimitatea vectorului european în Moldova este croită de comportamentul partidelor care pretind că sunt pro-europene. Pentru a scoate din joc partidele care mimează integrarea europeană, atât UE cât şi alţi parteneri decât guvernarea – opoziţia, societatea civilă, mass-media, trebuie să fie obiectivi, sinceri şi coerenţi, atunci când critică guvernarea, conchide Dionis Cenuşă.
